Preşedintele CSM, întâlnire cu premierul pe proiectul privind pensiile magistraţilor. A susţinut că adoptarea ar avea implicaţii ”grave”

Preşedintele CSM, Elena Costache, a avut o întâlnire vineri cu premierul Marcel Ciolacu pe tema proiectelor privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor, căruia i-a transmis că orice demers legislativ în domeniu trebuie să respecte standardele constituţionale privind independenţa Justiţiei.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii transmis AGERPRES, ca urmare a promovării propunerii legislative privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu înregistrată la Camera Deputaţilor, vineri, a avut loc o întâlnire a preşedintelui CSM cu prim-ministrul Marcel Ciolacu şi vicepremierul Marian Neacşu.

„Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a expus implicaţiile grave pe care adoptarea propunerii legislative menţionate le-ar avea asupra întregului sistem judiciar şi a subliniat că orice demers normativ trebuie să respecte standardele constituţionale privind independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor. Discuţiile s-au purtat în termenii dialogului onest şi constructiv, autoritatea judecătorească fiind asigurată că argumentele prezentate vor fi luate în considerare în cadrul dezbaterilor parlamentare care se vor desfăşura în legătură cu această propunere legislativă”, se precizează în comunicat.

Joi, şefii Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului General au cerut liderilor coaliţiei de guvernare organizarea „de urgenţă” a unei întâlniri.

Marţi a fost depus la Parlament un proiect de lege privind pensiile magistraţilor, iniţiat de liderii coaliţiei de guvernare – Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian.

Ce prevede proiectul de lege

Actul normativ propus prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2026, prin derogare de la prevederile Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani. Această vârstă de pensionare creşte conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege”, stipulează proiectul.

Se prevede să se atingă eşalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistraţi în 2045.

Conform proiectului, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Potrivit Anexei 3 la proiect, din 2026 până în 2029, vârsta standard de pensionare pentru magistraţi creşte anual cu şase luni, iar în 2029 aceasta ajunge la 49 de ani şi şase luni. Din 2029, vârsta standard de pensionare creşte anual cu un an, iar în 2045 magistraţii se vor pensiona doar dacă au vârsta de 65 de ani. În toată perioada, vechimea în specialitate rămâne de 25 de ani.

Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul Parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eşalonării (…), în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, mai propune proiectul.

Conform expunerii de motive, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede că pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor soluţii care să vizeze corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al contributivităţii, cât şi al justiţiei sociale.

„În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiţie, sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echităţii, principiu fundamental al reformei, aşa cum este ea descrisă în PNRR. Astfel, se realizează o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65%, aceeaşi pentru toţi beneficiarii de pensii de serviciu, dar şi accelerarea creşterii vârstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane”, au explicat iniţiatorii.