Premiul Nobel pentru Chimie 2025, acordat unui trio de cercetători „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice”

Academia Regală Suedeză de Științe a acordat miercuri Premiul Nobel pentru Chimie 2025 lui Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi „pentru dezvoltarea structurilor metal-organice.”

Laureații au dezvoltat un nou tip de arhitectură moleculară. Construcțiile pe care le-au creat – structurile metal-organice – conțin cavități mari în care moleculele pot circula. Cercetătorii le-au folosit pentru a colecta apă din aerul deșertic, a extrage poluanți din apă, a captura dioxid de carbon și a stoca hidrogen.

Laureații Premiului Nobel pentru Chimie 2025 au creat construcții moleculare cu spații mari prin care gaze și alte substanțe chimice pot circula. Aceste construcții, denumite structuri metal-organice, pot fi folosite pentru a colecta apă din aerul deșertic, a captura dioxid de carbon, a stoca gaze toxice sau a cataliza reacții chimice.

Prin dezvoltarea structurilor metal-organice, laureații le-au oferit chimiștilor noi oportunități de a rezolva unele dintre provocările cu care ne confruntăm.

Toate explicațiile despre munca celor trei laureați Nobel pentru Chimie, AICI.

Premiul Nobel pentru Chimie în 2024

În 2024, Premiul Nobel pentru Chimie a fost obținut jumătate de David Baker, de la Universitatea Washington din Statele Unite, „pentru proiectarea computațională a proteinelor”, iar cealaltă jumătate a fost împărțită de britanicii Demis Hassabis și John M. Jumper de la Google DeepMind, „pentru predicția structurii proteinelor”.

„Premiul Nobel pentru Chimie 2024 este dedicat proteinelor, instrumentele chimice ingenioase ale vieții. David Baker a reușit performanța aproape imposibilă de a construi tipuri complet noi de proteine. Demis Hassabis și John Jumper au dezvoltat un model AI pentru a rezolva o problemă veche de 50 de ani: prezicerea structurilor complexe ale proteinelor. Aceste descoperiri au un potențial enorm„, a explicat nobelprize.org.

„Demis Hassabis și John Jumper au utilizat cu succes inteligența artificială pentru a prezice structura aproape a tuturor proteinelor cunoscute. David Baker a învățat cum să stăpânească elementele de bază ale vieții și să creeze proteine complet noi„, potrivit nobelprize.org.

Premiul Nobel pentru Chimie în istorie

Începând cu primul premiu, acordat în 1901 lui Jacobus H. van’t Hoff, pentru descoperirile privind legile dinamicii chimice şi ale presiunii osmotice în soluţii, Premiul Nobel pentru Chimie a reflectat realizările ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat de 115 ori, recompensa nefiind acordată în anii: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942. Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat pentru 194 de laureaţi în perioada 1901-2023. Deoarece Frederick Sanger şi Barry Sharpless au fost premiaţi de două ori, există 192 de persoane care au primit Premiul Nobel pentru Chimie din 1901. Dintre cei 192 de persoane care au primit Premiul Nobel pentru Chimie, opt sunt femei până în prezent, iar două dintre aceste laureate, Marie Curie şi Dorothy Crowfoot Hodgkin, au primit premiul acordat unei singure persoane, deci nu au împărţit premiul.

De 63 de ori acest premiu a fost acordat unui singur laureat, 25 de premii au fost împărţite de doi laureaţi şi 27 de premii au fost împărţite între trei laureaţi, notează site-ul www.nobelprize.org.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu este Frédéric Joliot, care avea 35 de ani atunci când a primit recompensa, în 1935, împreună cu soţia sa, Irene Joliot-Curie. John B. Goodenough, care avea 97 de ani când a primit premiul pentru chimie în 2019, este cel mai în vârstă laureat al acestei distincţii. El este, de asemenea, cel mai vârstnic laureat care a fost premiat la toate categoriile de premii.

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost obligaţi de autorităţi să refuze distincţia. Adolf Hitler le-a interzis unor cercetători germani să participe la ceremoniile de decernare a Premiului Nobel. Este vorba de Richard Kuhn în 1938 şi de Adolf Butenandt în 1939. Ei au primit diploma şi medalia mai târziu, dar nu şi premiul în bani, conform sursei citate.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, de la începutul acordării acestora, se numără: Adolf von Baeyer (1905, pentru cercetările aduse chimiei organice şi industriei chimice); Linus Pauling (1954, pentru cercetările privind natura legăturilor chimice şi aplicarea în elucidarea structurii substanţelor complexe); Lars Onsager (1968, pentru descoperirea relaţiilor reciproce, fundamentul proceselor ireversibile ale termodinamicii).

În secolul al XXI-lea, printre laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, se regăsesc: Yves Chauvin, Robert Grubbs şi Richard Schrock (2005, pentru lucrări care deschid calea fabricării unor noi medicamente şi materiale plastice); Gerhard Ertl (2007, pentru lucrările sale privind procesele chimice pe suprafeţe solide); Daniel Shechtman (2011, pentru „descoperirea remarcabilului mozaic de atomi ce formează cvasicristalele” – sau cristalele cvasiperiodice); Robert J. Lefkowitz şi Brian K. Kobilka (2012, pentru studii cu privire la receptorii cuplaţi cu proteina G – RCPG); Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna (2020, pentru „dezvoltarea unei metode de editare a genomului”); Benjamin List şi David W.C. MacMillan (2021, pentru „dezvoltarea organocatalizei asimetrice”); Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless (2022, pentru „dezvoltarea chimiei clic şi a chimiei bioortogonale”), potrivit nobelprize.org.

În 2023 cercetătorii Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru chimie, pentru „descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”, particule care iluminează monitoarele computerelor şi ecranele televizoarelor şi sunt folosite de medici pentru cartografierea tumorilor, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel. 

CITIȚI ȘI:

Premiul Nobel pentru Medicină 2025 a fost obținut de trei oameni știință pentru descoperirea modului în care sistemul imunitar este ținut sub control

Premiul Nobel pentru Fizică 2025, acordat cercetătorilor John Clarke, Michel Devoret și John Martinis, pentru munca din domeniul fizicii cuantice

Articol de Daniela Mîndrilă