Prelungirea vieții sau a sănătății? Sfaturile oamenilor de știință care încearcă să ne facă pe toți centenari

Oamenii sunt evident mai complicati, dar datele umane sunt la fel de sugestive. Oamenii care trăiesc până la împlinirea a 100 de ani suferă și de boli tipice ale îmbătrânirii – boli de inimă, cancer, demență – cu zeci de ani mai târziu decât colegii lor cu viață mai scurtă. Suferința longevivilor, însă, nu este atât de mare, iar asta duce și la costuri mai mici pentru sistemul de sănătate.

Oamenii de știință care studiază biologia îmbătrânirii speră să reușească să prelungească viața cât mai multor oameni. Totuși, ei disprețuiesc clinicile medicale care promit o prelungire majoră a vieții. „Există un întreg spectru – ceea ce numim nebunii. Oamenii care promit că „vindecă moartea” vând ceva. Nu vom vindeca moartea. Nici măcar nu știu dacă este de dorit”, a spus doctorul Eric Verdin, care conduce Institutul Buck pentru Cercetare asupra Îmbătrânirii din Novato, California.

Oamenii de știință serios interesați de biologia îmbătrânirii se concentrează în schimb pe extinderea a ceea ce ei numesc „durata de sănătate”, perioada de viață în care oamenii trăiesc fără dizabilități. „Există lucruri pe care aproape oricine le-ar putea face chiar acum pentru a începe să se pună pe o traiectorie de sănătate mai bună”, a spus Matt Kaeberlein, biogerontolog la Universitatea din Washington și director științific al Optispan, o companie din domeniu.

Câțiva cercetători intervievați de USA TODAY sunt de acord cu câteva elemente de bază. Este vorba despre aceleași sfaturi pe care l-ați fi putut primi de la străbunica. Obțineți un somn adecvat, exerciții fizice și interacțiune socială. Limitați stresul. Mâncați o dietă sănătoasă și evitați obezitatea. Nu fumați și nu beți prea mult. Conduceti cu atentie.

Se pot lua anumite medicamente pentru prelungirea vieții? Aproximativ o duzină de medicamente deja aprobate ‒ inclusiv rapamicina, utilizată pentru a preveni respingerea organelor în timpul transplantului, și medicamentul pentru diabet metformin ‒ ar putea fi reutilizate pentru a ajuta la extinderea duratei de viață sănătoase, a spus dr. Nir Barzilai, directorul fondator al Institutului de Cercetare a Îmbătrânirii de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York. Dar finanțarea studiilor clinice șiautorizarea acestor medicamente va fi dificilă, a explicat Barzilai, care încearcă să finanțeze un studiu cu metformină de ani de zile.

Testarea medicamentelor pentru beneficiile lor de longevitate la oameni este o provocare, dacă nu un deziderat imposibil. Un studiu definitiv ar necesita ca mii de oameni să ia fie medicamentul, fie un placebo timp de zeci de ani. Nimeni nu este dispus să aștepte atât de mult pentru un răspuns. Mulți oameni nu așteaptă deloc. Rapamicina, medicamentul de transplant, este deja favoritul comunității biohackerilor, oameni care încearcă medicamente (adesea mai multe) pe ei înșiși, sperând să-și prelungească viața.

Deși biohackeri fac acest lucru împotriva sfaturilor medicilor lor, acești auto-experimentatori pot oferi date utile pentru știință, dacă le permit medicilor să le urmărească sângele, urina și experiențele suficient de aproape, a spus dr. James Kirkland, geriatru și fost director al Centrul Robert și Arlene Kogod pentru îmbătrânire de la Clinica Mayo din Minnesota.

Rapamicina, care pare să încetinească îmbătrânirea celulară, este, de asemenea, la vârful unei generații de studii de cercetare. Oamenii de știință speră să demonstreze mai întâi că un medicament este eficient împotriva unei afecțiuni legate de vârstă și apoi să se extindă la mai multe.

Într-unul dintre primele astfel de studii, cercetătorii de la Universitatea Columbia recrutează în prezent femei voluntare pentru a vedea dacă rapamicina poate ajuta la întârzierea debutului menopauzei. În jurul vârstei de 50 de ani, ovarele încep să treacă printr-un proces de îmbătrânire măsurabil, a spus dr. Zev Williams, șeful diviziei de Endocrinologie Reproductivă și Infertilitate de la Centrul Medical Irving din Columbia. Riscul pentru boli de inima și alte probleme de sănătate crește după menopauză, a spus el, iar îndepărtarea timpurie a ovarelor poate scurta durata de viață. Un total de 50 de femei vor fi incluse în studiu, jumătate primind rapamicină în doză mică și jumătate placebo o dată pe săptămână timp de trei luni. Vor fi urmărite încă nouă luni.

Kaeberlein își face griji că această primă generație de teste nu va fi suficient de mare pentru a arăta eficacitatea, iar Kirkland se teme că unul sau două eșecuri vor deraia întreg domeniul. Dar Williams rămâne plin de speranță. „Va fi interesant să vedem dacă rapamicina are efectul sugerat de multe dintre studiile anterioare”, a spus el. „Avem nevoie de studii pentru a afla, dar dacă acest lucru este adevărat, să avem capacitatea de a folosi o pastilă relativ ieftină pentru a îmbunătăți de fapt durata de sănătate și durata de viață ar fi cu adevărat extraordinar”.

Ce știm deocamdată cu certitudine este că a trăi un stil de viață sănătos este într-adevăr cel mai bun prelungitor al vieții pe care știința îl poate oferi. „Nu s-a dovedit niciodată că dacă mănânci hamburgeri și cartofi prăjiți în fiecare zi vei fi mai sănătos”, a spus Cristal Hill, profesor asistent de gerontologie la Universitatea din California de Sud, care studiază modul în care îmbătrânirea, metabolismul și nutriția influențează sănătatea și longevitatea. Fiecare este diferit, desigur, iar oamenii vor avea nevoi diferite în diferite etape ale vieții. Un jucător de fotbal profesionist are nevoie de mult mai multe proteine decât o persoană obișnuită. Dar, după pensionare, dacă acel jucător mănâncă aceeași cantitate de proteine în timp ce face mult mai puține exerciții, va duce la grăsimi nesănătoase, a spus ea.

O serie de cercetători în geroștiință sunt susținători puternici ai „postului intermitent”, ideea că a nu mânca pentru perioade lungi de timp va imita beneficiile restricției calorice și va prelungi viața. Barzilai, printre alții, practică ceea ce se numește 16/8, adică mănâncă în intervalul de opt ore și postește în celelalte 16. „Postul este o modalitate foarte importantă de a-ți regla capacitatea de longevitate și de sănătate”, a spus Barzilai. O astfel de alimentație programată ajută la pierderea în greutate (bărbații pierd mai mult în timpul postului intermitent decât femeile, a spus el), îmbunătățește capacitatea de exercițiu, capacitatea cognitivă și sporește energia. „Este o modalitate bună de a întârzia îmbătrânirea”, a spus Barzilai.

Nu toată lumea este convinsă. „Sunt la micul dejun al echipei”, a spus Charles Brenner, președintele Departamentului de Diabet și Metabolism al Cancerului de la Beckman Research Institute of City of Hope, din Duarte, California. Brenner este sceptic cu privire la multe dintre afirmațiile referitoare la prelungirea duratei de viață, susținând că durata de viață a animalelor are limite superioare codificate genetic. Grupul lui Brenner a descoperit activitatea vitaminică a nicotinamidei ribozide, care este testată în mai multe boli și afecțiuni. El susține ideea că aceasta poate duce la o îmbătrânire mai sănătoasă și mai rezistentă. Brenner este, de asemenea, un susținător puternic al unui stil de viață sănătos, inclusiv un somn adecvat, activitate fizică și mentală și implicare socială. „Dacă nu ne degradăm traiectoria cu stiluri de viață nesănătoase, expunere la agenți infecțioși și violență, mai mulți dintre noi vor trăi o viață mai sănătoasă”, a spus Brenner.

El și alții au ridicat întrebări despre „ceasurile biologice” despre care unii oameni de știință spun că pot judeca cu exactitate vârsta biologică a cuiva – diferită de cea cronologică. Este clar pentru oricine care a participat vreodată la o reuniune de liceu: unii oameni îmbătrânesc mai bine decât alții, dar aceste ceasuri pun un număr precis și aceste numere nu sunt nici reproductibile și nici nu pot fi folosite pentru a ghida schimbările în stilul de viață sau în ce privește medicamentele, potrivit lui Brenner.

Un articol de Arina Delcea