Un medic angajat la o clinică privată din București a aflat că parafa și sematura lui electronică sunt folosite pentru eliberarea de medicamente, fără să i se ceară acordul. A discutat cu administratorul clinicii și cu asistenta care avea acces la parafele medicilor, dar ambele persoane au ridicat din umeri. Investigațiile au dus exact la acea asistentă care ar fi creat o întreagă rețea de peste un an. Vindeau ilegal medicamente prescrise celor care au diabet și care ajută și la pierderea în greutate.
Serviciul de Investigaţii Criminale a destructurat o reţea condusă de o asistentă de la o clinică privată din Capitală care a falsificat sute de reţete pentru medicamente compensate folosite la tratamentul diabetului – Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity.
Pentru că singur nu reușea să afle cum i se folosea ilegal parafa, medicul a mers la Casa de asigurări de sănătate. Inspectorii au descoperit că pe rețete apăreau și parafe ale unor medici cu care colabora clinica privată.
Asistenta introducea date false în sistemul informatic al CNAS, după care medicamentele erau ridicate din farmacii cu ajutorul unor complici şi vândute pe reţelele de socializare, pentru că erau cunoscute că ar ajuta la slăbit. Prejudiciul în dauna CNAS se ridică la un milion de lei.
Potrivit unor surse, principala suspectă din dosar, asistenta, și doi farmaciști au testat mai întâi vigilența mai multor farmaciști și au constatat că rețetele nu erau verificate cu atenție. Unele rețete erau emise chiar pe nume fictive. Așa a ajuns un membru al rețelei să-și creeze o falsă identitate, de reprezentant al unui azil de bătrâni. Și obținea multe medicamente cu rețete falsificate. Membrii rețelei verificau dinainte unde erau stocuri de medicamente.
Daniel Doru Nedela, prim-procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1: În perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, în cadrul unei unități medicale private, au fost introduse fără drept date informatice false în sistemul informatic unic integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, respectiv diagnostice fictive și recomandări de tratament compensat față de pacienți pentru care nu a fost dovedită necesitatea indicației tratamentului prescris. (…) Sunt medicamente destinate tratării diabetului, însă în ultimii ani au ajuns în atenția publicului larg datorită capacității acestora de a ajuta la pierderea în greutate, într-un timp relativ scurt, prin reducerea apetitului.
Poliţiştii au efectuat, marţi, 21 de percheziţii, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, la domiciliul a 17 persoane, precum şi la sediile unor instituţii, în acest dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de fals informatic în formă continuată (peste 2.800 de acte materiale) şi înşelăciune (peste 1.300 de acte materiale), prejudiciul fiind de peste un milion de lei.
Potrivit unui comunicat al Poliţiei Capitalei, în perioada ianuarie 2023 – ianuarie 2024, o femeie în vârstă de 32 de ani, asistentă medicală şi recepţioneră în cadrul unei clinici medicale private cu punct de lucru în Sectorul 1, ar fi falsificat reţete prin introducerea unor date fictive în sistemul informatic, pentru a intra în posesia unor medicamente în mod gratuit şi pentru a le vinde în afara cadrului legal.
Medicamentele ar fi fost obţinute în baza unei înţelegeri prealabile cu angajaţi ai unui lanţ de farmacii, dar şi cu sprijinul altor persoane, apropiaţi ai asistentei medicale, şi vândute prin intermediul platformelor comerciale sau al reţelelor de socializare.
Anchetatorii mai spun că reţetele ar fi fost falsificate de asistentă cu sprijinul a patru medici angajaţi în cadrul clinicii private care nu aveau competenţa necesară să le prescrie.
În acest caz, au fost reţinute 13 persoane, printre care se află asistenta, dar şi farmaciştii care au ajutat-o.
Conform unor surse judiciare, asistenta ar fi falsificat peste 700 de reţete compensate 100% pentru medicamente specifice tratamentului diabetului prin introducerea de date false în sistemul informatic CNAS şi OPSNAJ, pe care le-a folosit în interes personal sau le-a pus la dispoziţia altor suspecţi, în vederea ridicării medicamentelor prescrise din farmacii.
Femeia a fost ajutată de prieteni sau apropiaţi, unii dintre ei fiind farmacişti.
Potrivit surselor, după ridicarea din farmacii, medicamentele – Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity – au fost vândute pe Facebook sau pe alte platforme online, pentru că erau cunoscute că ar ajuta la slăbit.
În România, aceste medicamente se eliberează doar pe bază de prescripţie medicală, sunt incluse în Programul Naţional de Diabet Zaharat (PNS5) şi sunt decontate 100% de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Clinica medicală implicată în acest caz oferă servicii medicale în special în contract cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (OPSNAJ). În cadrul acestei clinici, potrivit cutumei, fiecare medic lăsa la punctul de lucru unde îşi desfăşura activitatea un exemplar fizic al parafei (ştampila).
Parafele, semnăturile digitale ale medicilor şi semnătura electronică extinsă a administratorului clinicii se aflau în permanenţă la recepţie, la îndemâna asistenţilor medicali care, la solicitarea medicilor, introduceau în sistemul informatic al clinicii serviciile prestate.
Profitând de accesul pe care îl avea atât la sistemul informatic al clinicii, cât şi la semnăturile digitale ale medicilor, asistenta pusă sub acuzare a introdus date fictive în sistemele informatice ale clinicii, sisteme interconectate cu Sistemul Informatic Unic Integrat – Prescripţie Electronică al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, rezultând date ce nu corespund adevărului, respectiv necesitatea pacienţilor de a urma tratamentul prescris fără drept şi compensat, scopul fiind de a transmite reţetele, în baza unei înţelegeri prealabile, către alţi participanţi la activitatea infracţională, farmacişti şi apropiaţi ai acestora.
În baza reţetelor falsificate, inculpaţii (farmacişti şi apropiaţi ai acestora) au ridicat medicamente Ozempic, Rybelsus, Victoza, Trulicity de la 140 de farmacii din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, pe care, ulterior, le-au comercializat prin intermediul reţelelor de socializare, adresându-se persoanelor care doreau să piardă în greutate.
Procurorii au solicitat în instanţă arestarea preventivă a 13 persoane: asistenta medicală, administratorul clinicii private, opt farmacişti şi trei apropiaţi ai acestora. Preluare: Agerpres
Urmărește-ne pe Google News
