Președintele turc Recep Erdogan s-a rugat la Hagia Sofia, în timp ce Kemal Kiliçdaroglu i-a adus un omagiu fondatorului republicii laice, Ataturk, înainte de scrutinul de astăzi

Allahu Akbar -„Dumnezeu este cel mai mare” – s-a auzit în momentul sosirii, la apus, a şefului statului în această bijuterie arhitecturală a Istanbulului.

Fosta bazilică bizantină din secolul al IV-lea, pe care a transformat-o în moschee în 2020, este locul pe care preşedintele Erdogan l-a ales pentru încheierea oficială a campaniei.

Campania sa electorală, presărată cu invective şi ameninţări abia mascate la adresa adversarului său, social-democratul Kemal Kilicdaroglu, a numărat până la trei întâlniri pe zi, toate transmise în direct la televizor.

Revenit sâmbătă în cartierul popular Kasim Pasa unde s-a născut, Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a promis că „le va da o lecţie bună celor care vor să divizeze ţara” şi că „vom ieşi mai puternici din urne”.

Revenit cu o zi înainte la Ankara, unde va vota duminică, Kemal Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, şi-a încheiat campania cu un omagiu simbolic adus fondatorului republicii turce, moderne şi laice, Mustafa Kemal Ataturk, pe al cărui mausoleu a aşezat garoafe roşii.

„Amintiţi-vă că guvernele vin şi pleacă, doar statul rămâne”, şi-a sfătuit Kilicdaroglu susţinătorii.”Alegeţi statul, justiţia şi legea, nu spiritul partizan”.

Spre deosebire de puterea autocrată „a unui singur om” (Erdogan), care este denunţată de opoziţie, principalul său adversar, Kemal Kilicdaroglu, propune în caz de victorie o conducere colegială, înconjurat de vicepreşedinţi reprezentând cele şase partide ale coaliţiei pe care le reuneşte, de la dreapta naţionalistă până la stânga liberală.

„Sunteţi pregătit pentru democraţie în această ţară? Pentru a aduce pace în această ţară? Eu sunt, vă promit”, a lansat el vineri, în cadrul ultimului său mare miting din capitala Ankara.

„Îţi promit” este, de altfel, sloganul său, refrenul campaniei sale electorale. El promite revenirea la statul de drept şi la regimul parlamentar, separarea puterilor, eliberarea a zeci de mii de prizonieri politici, judecători, magistraţi, intelectuali, soldaţi şi funcţionari publici închişi pentru „terorism” sau „insultarea preşedintelui”.