Președintele Klaus Iohannis a participat la Consiliul European de la Bruxelles. Negocieri pe tema bugetului UE

A fost o întâlnire a șefilor de stat și de guvern în formatul 27. Marea Britanie nu a participat. S-a discutat despre bugetul UE după Brexit, când va fi mai mic cu aproximativ 10 miliarde de euro anual.

Șeful Parlamentului European spunea că UE are nevoie de un buget care să reflecte prioritățile privind securitatea, migrația și șomajul, iar pentru asta avem nevoie de mai multe resurse. Ar însemna o contribuție mai mare pentru statele membre.

În continuare, România va avea în Comisia Europeană un comisar european. Și vom avea 33 de europarlamentari, cu unul în plus față de acum.

Oficialii de la Bruxelles sunt la curent cu se se întâmplă în România. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a confirmat că a avut o discuție în acest sens cu președintele Klaus Iohannis, fără a da însă detalii.

Președintele Klaus Iohannis a spus, vineri dimineață, că România este deschisă la orice discuție, pentru că interesul nostru este să fie păstrate fondurile de coeziune și politică agricolă comună. Șeful statului a subliniat că trebuie văzută și care e poziția statelor care contribuie cel mai mult la bugetul UE – Germania și Franța – dar trebuie să vedem și ce spun cei care încasează mai puțini bani decât contribuția lor anuală, transmite reporterul Ionuț Gheorghe.

„Pentru România, viitorul cadru bugetar al UE post 2020 prezintă o importanță aparte, fiind unul dintre principalele dosare pe care țara noastră le va gestiona pe durata mandatului Președinției Consiliului UE.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa menţinerii unităţii statelor membre spre obţinerea unui consens, subliniind faptul că România va acționa, în calitate de Președinție a Consiliului UE, pentru facilitarea unui acord politic privind bugetul Uniunii Europene după 2020.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România va sprijini o eventuală majorare modică a contribuţiei naţionale la bugetul UE, astfel încât să fie menţinute alocări adecvate pentru politicile UE, în special pentru politica de coeziune și politica agricolă comună„, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Declarații Klaus Iohannis: În cadrul reuniunii informale de astăzi avem două teme mari care vor fi dezbătute.

• Prima din aceste teme se referă la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor și modul în care vom gestiona la nivel european rezultatul alegerilor.
• Mai exact, cum vom construi sau cum vom vedea construcția listelor electorale, respectiv, ulterior, cum vom vedea alegerea Președintelui Comisiei Europene. În discuție au fost și alte teme legate de Parlament, care s-au cam estompat.
• De exemplu, listele transnaționale, chestiune care în Parlament nu a găsit mulți adepți și cred că această discuție va fi mai degrabă mai scurtă.
• Însă este bine să discutăm aceste chestiuni, pentru a avea puncte de vedere apropiate.
• România s-a arătat deschisă pentru toate aceste discuții.
• Noi suntem de părere că soluția candidat de vârf sau ‘Spitzenkandidat’, cum se numește, nu este o variantă rea deloc, însă suntem de aceeași părere cu mulți alții că această metodă de a prezenta candidatul nu poate să ducă la un automatism în cadrul Consiliului, fiindcă Consiliul, conform Tratatului, are atributul de a hotărî asupra unei propuneri pentru Președintele Comisiei Europene.
• Deci, încă o dată, acceptăm ideea de candidat de vârf, dar nu dorim ca prin acest lucru să se creeze un automatism la nivelul Consiliului European.
• A doua chestiune, mult mai complicată, legată de bani, bugetul pentru perioada după 2020. Este oarecum o noutate faptul că se discută înainte să avem o propunere a Comisiei Europene. Cred că abordarea este bună.
• E nevoie de o minimă armonizare între pozițiile statelor membre, armonizare la modul, de exemplu, dacă vrem să alocăm mai mulți bani pentru următorul buget sau mai puțini, sau rămânem tot pe criteriul de 1% din PIB.
• Deja se conturează că destul de multă lume este de părere că s-ar impune o ușoară, dar, totuși, o creștere a alocării pentru acest buget după 2020, fiindcă avem priorități care se cer finanțate și cred că este clar că aici vorbim despre gestionarea migrației, gestionarea frontierelor externe, cercetare, dar și despre teme care sunt extrem de importante – de exemplu, cum putem să încurajăm studenții să aibă acces la o educație de tip european, deci, evident, este vorba în primul rând de Erasmus.
• Toate aceste lucruri vor fi discutate fără să avem pretenția să ajungem într-o singură ședință la un numitor comun, dar, personal, am salutat inițiativa de a avea această discuție pe buget înainte să avem o proiecție mai detaliată a Comisiei.