Povestea Mariei, care a fost arsă pe 105% din corp și trăiește, după o operație complexă de transplant de piele obținută cu aparatul numit dermatom

Prof. dr. DAN MIRCEA ENESCU şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Arsuri, Spitalul „Grigore Alexandrescu” Bucureşti: Este cel mai tare caz pe care l-am avut vreodată. Dumnezeu există și-am să v-aduc proba. (…) Această fată carbonizată 105 la sută, adică ce înseamnă? Toată suprafaţa corpului, plus interior, arsuri de căi respiratorii superioare, trăieşte, iar acela a fost dus în puşcărie la loc şi s-a sinucis. (…) Mi se pare extraordinar. Ea era condamnată la moarte. 105 la sută nu există! Adică … automat, nu avea cum să supravieţuiască.

Maria avea 17 ani în primul an al pandemiei, când un călău care a ucis patru oameni, condamnat la 90 de ani de închisoare, dar eliberat, a turnat benzină pe ea şi i-a dat foc. A ars toată, dar medicii de la spitalul Grigore Alexandrescu din Bucureşti au ajutat-o să renască din propria cenuşă. Au scos ţesuturile arse, dar pentru că nu aveau de unde să ia altă piele s-au gândit să folosească un aparat cu care obţineau tegument pentru arsurile mai mici.

Prof. dr. DAN MIRCEA ENESCU şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Arsuri, Spitalul „Grigore Alexandrescu” Bucureşti: Este un dermatom care face o cultură. Iei o bucăţică şi poţi să faci din ea o cultură de celule de, nu ştiu, un metru pătrat. Și-atunci nu mai ai nevoie de toată acea piele pe care o foloseam înainte.

De transplant de piele, scutul care apără de infecţii, au nevoie pacienţii cu arsuri pe mai mult de jumătate din suprafaţa corpului – aproape 200 în fiecare an, după cum estimează medicii. Nicăieri în ţară nu mai există însă o bancă de tegument, iar chirurgii plasticieni le cer familiilor să doneze piele pentru a-i salva pe cei dragi.

După 20 de ani în care a făcut diferenţa pentru nenumărate vieţi, inclusiv pentru răniţii de la Colectiv, banca de piele de la Spitalul Grigore Alexandrescu a fost închisă în 2018. A fost gândită doar pentru nevoile spitalului şi nu mai corespundea cerinţelor, spune profesorul Enescu. Între timp, mai multe proiecte au rămas pe hârtie, din lipsă de bani. Spitalul Colentina are nevoie de 5 milioane de euro pentru o bancă multiţesut, inclusiv cu piele.

Dr. ANDREI NICA, medic primar ortoped, coordonatorul Băncii de Ţesut de la Spitalul Colentina: Studiul de fezabilitate e făcut, proiectul e făcut. Este şi un obiectiv de strategie naţională.

TIBERIU BRĂDĂŢAN secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Partea de finanţare este gândită prin Programul Operaţional Sănătate. Trebuie doar să facem documentaţia aşa cum trebuie pentru a nu putea fi respins.

Dr. VICTOR ZOTA, expert în domeniul transplantului: Noi am fost solicitaţi la Ministerul Dezvoltării, pentru că există nişte bani care vin pe PNRR.

ALEXANDRU RAFILA, ministrul Sănătăţii: Cred că putem găși o soluţie în viitorul nu foarte îndepărtat.

Prof. dr. DAN MIRCEA ENESCU şeful Clinicii de Chirurgie Plastică şi Arsuri, Spitalul „Grigore Alexandrescu” Bucureşti: De fiecare dată când avem şi bani şi proiect şi tot, dintr-odată dispare. (…) Aceasta este fata carbonizată după un an. Făceţi-ne bancă de piele!