Populația își golește rezervele. 500 de mii de români și-au lichidat conturile
Românii au ajuns la limita de avarie. Peste jumătate de milion de oameni și-au lichidat conturile de economii în primele nouă luni ale anului 2025. Banii albi puși deoparte pentru zile negre s-au transformat, în mare parte, în bani pentru cheltuieli de subzistență, determinate de inflația persistentă și de frica de o recesiune.
Potrivit statisticilor Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, numărul deponenților cu depozite garantate a scăzut drastic.
La sfârșitul anului 2024, existau 15,09 milioane de deponenți, iar la 30 septembrie 2025, numărul acestora ajunsese la 14,59 milioane. Mai exact, 493.197 de posesori de conturi și-au încheiat relația cu banca, într-un interval de doar nouă luni.
Scăderea bruscă a numărului de conturi de economii este direct corelată cu erodarea puterii de cumpărare. Deși inflația a încetinit față de vârfurile din anii precedenți, ratele la credite și costurile alimentelor de bază rămân ridicate.
Metaforic vorbind, românii sunt nevoiți să spargă pușculița pentru a acoperi golurile din bugetul lunar, un semnal puternic de teamă socială și neîncredere în viitorul economic.
Deși depozitele populației au scăzut ușor trimestrial, segmentul persoanelor juridice a performat, depășind cu 3,4% valoarea înregistrată. Acest lucru creează un paradox: în timp ce firmele mari și investitorii își consolidează pozițiile în bănci, populația de rând, care se bazează pe depozite de valoare mai mică, este nevoită să le lichideze.
Tendința de lichidare a economiilor personale pentru cheltuieli de subzistență a fost observată și în alte state din Europa Centrală și de Est, în special în Polonia și Ungaria, care au fost puternic lovite de inflație. Totuși, amploarea fenomenului din România – aproape jumătate de milion de conturi lichidate în nouă luni – arată o vulnerabilitate accentuată a stratului deponenților mici.
Lichidarea rezervelor indică o reducere a capacității populației de a face față unor cheltuieli neprevăzute și o diminuare a capitalului disponibil pentru investiții.
Pe termen lung, acest lucru încetinește creșterea economică, deoarece banii sunt retrași din circuitul investițional al băncilor și folosiți exclusiv pentru consumul imediat.

