Poluarea contribuie la proliferarea superbacteriilor rezistente la medicamente, avertizează ONU
„Există tot mai multe dovezi că mediul joacă un rol cheie în dezvoltarea, transmiterea şi răspândirea” rezistenţei la antimicrobiene (RAM), afirmă Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) într-un raport publicat marţi.
Această rezistenţă se produce atunci când microorganisme precum bacterii, virusuri, paraziţi sau ciuperci devin rezistente la tratamentele antimicrobiene la care erau sensibile anterior.
Rezistenţa la antibiotice este considerată o ameninţare de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care se teme că lumea se îndreaptă către o eră în care infecţiile comune pot începe să ucidă din nou oameni.
Se estimează că 1,27 milioane de decese au fost atribuite direct infecţiilor rezistente la medicamente în 2019, potrivit ONU. Până în 2050, până la 10 milioane de astfel de decese ar putea avea loc anual.
Această rezistenţă este dată de utilizarea abuzivă a antibioticelor, însă ONU subliniază şi alţi factori mai puţin evidenţiaţi: ea este „strâns legată de tripla criză planetară provocată de schimbările climatice, pierderea biodiversităţii şi a naturii, precum şi de poluare şi deşeuri”.
Poluarea, legată în special de industria farmaceutică şi de agricultură, permite antimicrobienilor să pătrundă în mediu, începând cu râurile.
„Este o problemă reală, deoarece râurile sunt adesea sursa apei noastre potabile”, a declarat microbiologul Jonathan Cox, de la Universitatea Aston din Marea Britanie, care nu a participat la redactarea raportului.
„Este vorba despre o pandemie tăcută”, a mai spus el, citat de Agerpres.
ONU, la rândul său, prezintă un set de soluţii, care vizează sectoarele ce contribuie la această problemă.
Astfel, industria farmaceutică este invitată să „asigure izolarea şi tratarea adecvată a deşeurilor şi a apelor uzate”, cu o consolidare generală a cadrului de reglementare.
Experţii recomandă, de asemenea, spitalelor să instaleze sisteme specifice de tratare a apelor uzate şi să asigure eliminarea medicamentelor.
În agricultură, de exemplu, se sugerează o „reevaluare a limitelor antimicrobiene” şi „reducerea deversărilor” pentru protejarea căilor navigabile.