Predarea ștafetei vine într-un moment delicat, UE bazându-se pe unitate pentru a promova sancțiuni, bugete și alte decizii care încă necesită unanimitate. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a pierdut timpul săptămâna aceasta, după înfrângerea lui Orbán, și a sugerat modificări ale regulilor de vot ale UE pentru a evita blocajele viitoare.
Timp de ani de zile, controversatul prim-ministru maghiar și-a exercitat dreptul de veto pentru a bloca inițiative cheie, în special în ceea ce privește sprijinul UE pentru Ucraina. După înfrângerea zdrobitoare suferită în alegerile de duminică, el va fi înlocuit în curând de Péter Magyar, o figură de centru-dreapta care și-a manifestat disponibilitatea de a colabora mai strâns cu Bruxelles.
Unii speră că victoria lui Magyar va face mai ușor de ajuns la un consens. „Impresia mea este că modelul politic bazat pe a fi un perturbator sistemic și structural s-a prăbușit odată cu înfrângerea în alegeri a [partidului lui Orbán] Fidesz”, a declarat un diplomat al UE, care a dorit să rămână anonim pentru a vorbi deschis.
Dar plecarea lui Orbán nu înseamnă că Von der Leyen, sau Kievul, pot răsufla ușurați. Consiliul European, unde toți cei 27 de lideri se reunesc pentru a lua decizii, încă include câțiva aliați ai lui Orbán și câțiva potențiali noi factori de blocaj.
Iată cei cinci lideri care au cele mai mari șanse să preia ștafeta de la Orbán și să devină următoarea pacoste a UE.
Premierul slovac a fost adesea partenerul fidel de veto al lui Orbán, alăturându-se liderului pro-rus în blocarea sancțiunilor împotriva Moscovei și cerând o derogare de la împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Odată cu ieșirea lui Orbán, Fico rămâne singurul — și poate ultimul — prieten apropiat al Kremlinului în UE.
„Sunt interesat să fiu un actor constructiv în Uniunea Europeană, dar nu în detrimentul Republicii Slovace”, a declarat Fico vara trecută.
Fico a avertizat luna trecută că ar putea bloca tranșa de 90 de miliarde de euro pentru Kiev în locul lui Orbán, dacă acesta ar pierde alegerile. Budapesta a blocat luni de zile plata fondurilor convenite la un summit din decembrie, din cauza unei dispute cu Kievul legate de o conductă defectă care transporta petrol rusesc către Europa Centrală.
Magyar a semnalat luni că nu va mai sta în calea UE. Cu conducta încă nefuncțională, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că nu va fi reparată până la sfârșitul lui aprilie, întrebarea este acum dacă Fico își va respecta amenințarea și va prelua ștafeta de la Orbán blocând fondurile sau dacă se va alinia UE.
Liderul slovac a dat înapoi, anterior, în privința sancțiunilor și s-a alăturat declarațiilor comune ale UE în sprijinul Ucrainei.
„Cred că ei [Fico și ceilalți lideri] vor fi pe deplin conștienți de riscurile și consecințele alegerii unei căi similare cu a lui [Orbán]”, a spus diplomatul UE citat mai sus.
Premierul Cehiei, un miliardar de 71 de ani supranumit „Trump-ul ceh”, care guvernează în coaliție cu extrema dreaptă din decembrie, a arătat deja unele tendințe în stil Orbán. Babiš a fost singurul lider, alături de Orbán și Fico, care a cerut o derogare de la împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
De asemenea, a cerut reducerea sprijinului pentru Kiev, deși nu a mers până la anularea inițiativei Cehiei privind muniția pentru apărarea Ucrainei. Babiš, a cărui coaliție include partidul anti-ecologic „Șoferii”, are, de asemenea, în vizor politicile climatice ale UE. El a criticat vehement sistemul de certificate de emisii de carbon al UE, susținând că acesta distruge industria cehă.
În loc să blocheze totul, se așteaptă ca reprezentanții de dreapta din Consiliu să fie „dificili în privința anumitor chestiuni”, mai ales „în comparație cu opinia generală a altor lideri europeni”, a declarat diplomatul UE.
Lidera italiană a mers pe o linie fină de pragmatism în relația cu Bruxelles-ul de când a ajuns la putere acum peste trei ani, echilibrând politica sa de dreapta, naționalistă, cu o poziție pro-UE în afacerile internaționale. Aliindu-se cu alți lideri, precum Mette Frederiksen din Danemarca, Meloni a încercat să înăsprească regulile UE privind migrația prin consens, nu prin blocaj. Un diplomat UE a spus că Meloni s-a dovedit a fi un tip „complet diferit” de politician față de Orbán. Dar altul a avertizat că provine din aceeași familie politică și nu trebuie exclusă.
„La ultimul Consiliu European, singura persoană care a fost de acord cu Orbán a fost Meloni”, a spus al doilea diplomat UE, referindu-se la faptul că lidera italiană le-a mărturisit celorlalți lideri că înțelege poziția lui Orbán privind împrumutul pentru Ucraina la summitul din martie. „Se vede că există o legătură ideologică între ei.”
Fostul prim-ministru sloven, un populist de dreapta și admirator declarat al lui Trump, cunoscut pentru conflictele cu jurnaliștii, s-a clasat pe locul al doilea, la doar un mandat distanță, în alegerile dramatice de luna trecută, marcate de scandaluri de spionaj. În timp ce negocierile continuă, nu este clar dacă Janša sau actualul premier Robert Golob vor reuși să formeze o coaliție de guvernare.
Janša, uneori numit „mini-Trump”, ar consolida un club populist în creștere în UE dacă ar reveni la putere. În privința Ucrainei, însă, există o diferență notabilă între Janša și Orbán sau chiar Fico: deși aliat cu liderul maghiar pe alte teme, Janša a susținut aderarea Ucrainei la UE și a vizitat Kiev în 2022, în primele zile ale invaziei pe scară largă a Rusiei, pentru a-și arăta sprijinul.
Fostul președinte al Bulgariei a demisionat în ianuarie pentru a lansa un nou partid și a candida la alegerile parlamentare de duminică. Potrivit sondajelor agregate POLITICO, este pe cale să câștige, într-un posibil moment de cotitură după ani de blocaj politic la Sofia.
Acest lucru ar putea fi o problemă pentru Ucraina și aliații săi europeni. În 2025, Radev a spus că Ucraina este „sortită eșecului” în războiul împotriva Rusiei și a susținut că intensificarea ajutorului militar al UE — sau „turnarea de arme” pentru Kiev — nu este soluția. De asemenea, i-a acuzat pe liderii europeni că au încurajat contraofensiva Ucrainei, spunând că aceasta a dus la „sute de mii de victime”.
Simpatia lui Radev pentru Kremlin i-a adus o replică dură din partea lui Zelenski în timpul unei confruntări televizate din 2023, la palatul prezidențial din Sofia. „Ați spune: Putin, vă rog să luați teritoriu bulgar?” a întrebat Zelenski. Radev, vizibil stânjenit, a avut dificultăți în a răspunde.
Urmărește-ne pe Google News
