Politico: Planul măreț al Italiei pentru a atinge ținta NATO: un pod de 13,5 miliarde de euro spre Sicilia

Confruntați cu o nouă și dificilă țintă de cheltuieli NATO, politicienii italieni propun ca mult visatul pod de 13,5 miliarde € către Sicilia să fie considerat cheltuială militară, scrie Politico. Adjuncții prim-ministrului Meloni încearcă să prezinte podul ca pe un proiect de natură NATO. Dar corespunde oare cu obiectivele militare ale Europei?

Italia este una dintre țările cu cele mai reduse cheltuieli militare din cadrul NATO — anul trecut, a alocat doar 1,49 % din PIB pentru armată. Noua țintă de 5% până în 2035 pare de neatins. În acest context, podul ar putea juca un rol.

Guvernul condus de Giorgia Meloni vrea să ducă la bun sfârșit proiectul faraonic de traversare a Strâmtorii Messina, ce ar deveni cel mai lung pod suspendat din lume — visul drumurilor romane, al dictatorului Benito Mussolini și al fostului premier Silvio Berlusconi.

Atât ministrul de Externe Antonio Tajani, cât și ministrul Infrastructurii Matteo Salvini, ambii adjuncți ai lui Meloni, subliniază că podul are valoare strategică pentru NATO, nu doar economică — un punct menționat și într-un raport guvernamental din aprilie.

Un oficial guvernamental a precizat că nu s-a luat încă o decizie formală privind clasificarea proiectului ca fiind de securitate, însă au loc discuții despre „cât de fezabilă pare ideea”. Aceasta ar putea fi utilă politic pentru Meloni, care încearcă să convingă o opinie publică reticentă față de cheltuielile de apărare, într-o perioadă în care Italia adoptă treptat măsuri de austeritate.

Există câteva motive valide pentru a susține ideea clasificării în acest fel. Din cele 5% din PIB cerute de NATO, doar 3,5 % trebuie să reprezinte cheltuieli de apărare propriu-zisă, celelalte 1,5% putând fi direcționate către infrastructură strategică și reziliență.

Un oficial din Ministerul de Finanțe a mai sugerat că etichetarea podului ca proiect militar ar ajuta guvernul să depășească barierele economice și tehnice care au blocat proiectul de decenii.

Decenii de planuri pentru podul cu o deschidere centrală de 3,3 km s-au lovit de probleme precum costurile uriașe, activitatea în zonă seismică și relocarea populației.

Noua clasificare ar putea „anula obstacole birocratice, litigii cu autoritățile locale care ar putea spune în instanță că podul le va afecta disproporționat terenurile”, a explicat oficialul. De asemenea, ar „facilita strângerea de finanțare, mai ales anul viitor, pentru construcția podului”.

Imperativ sau ridicol?

În aprilie, guvernul italian a adoptat un document care declară că podul trebuie construit din „motive imperative de interes public major”.

Pe lângă utilizarea civilă, „podul de peste Strâmtoarea Messina are și importanță strategică pentru securitatea națională și internațională, până la punctul în care va juca un rol cheie în apărare și securitate, facilitând deplasarea forțelor armate italiene și aliaților NATO”, consemna documentul.

Italia a cerut, de asemenea, includerea proiectului în planul de finanțare al UE pentru mobilitatea personalului militar, materielor și resurselor, argumentând că „se încadrează perfect în această strategie, oferind infrastructură-cheie pentru transferul forțelor NATO din Europa de Nord către Mediterană”.

Guvernul a adăugat că podul „reprezintă un avantaj pentru mobilitatea militară, permițând transportul rapid al vehiculelor grele, trupelor și resurselor, atât pe șosea, cât și pe cale ferată”.

Rămâne de văzut dacă NATO — și mai ales președintele SUA Donald Trump, cunoscut pentru proiecte monumentale — vor îmbrățișa această logică.

Oficial, Strâmtoarea Messina nu face parte din singurul coridor de mobilitate militară al NATO din Italia — care începe în Puglia, traversează Marea Adriatică spre Albania și continuă spre Macedonia de Nord și Bulgaria. Nu se știe dacă strâmtoarea este inclusă în rețeaua UE similară. SUA nu au dezvăluit deocamdată un punct de vedere oficial: la summitul NATO de la Haga (sfârșitul lui iunie), asistenții americani au zâmbit amuzați, fără să ofere un răspuns concret.

Podul Berlusconi

Ministrul de Externe Tajani a fost un susținător vocal: „Vom face italienilor să înțeleagă că securitatea are un concept mai larg decât simpla armată de tancuri”.

„Ne vom concentra pe infrastructuri cu dublă utilizare civilă și militară, cum e podul de peste Strâmtoare, care intră în conceptul de apărare deoarece Sicilia este o platformă NATO”, a adăugat el.

Ministrul Salvini vede podul ca pe un instrument pentru a transforma partidul său, Liga (de dreapta), într-un proiect național de mari proporții și în sud. „Desigur… dacă vom investi mai mult în securitate, unele infrastructuri strategice fac parte din acest plan de securitate”, a declarat el recent.

Salvini exercită presiuni pentru avansarea rapidă a proiectului, au spus un oficial de la Finanțe și un parlamentar cu cunoștințe despre dinamica internă guvernamentală.

„Matteo împinge foarte tare spre o formă de ‘aprobare’ tehnică și politică a proiectului, ca să arate opiniei publice că se mișcă ceva”, a afirmat oficialul.

Partidele de opoziție resping atât ideea de a construi podul, cât și clasificarea sa ca cheltuială militară.

„Este o batjocură la adresa cetățenilor și a angajamentelor NATO. Mă îndoiesc că acest bluff al guvernului va fi acceptat”, a declarat Giuseppe Antoci (Europarlamentar din 5Star).

„Ar trebui să se oprească și să evite să se facă de râs internațional”, a adăugat el.

Un alt argument împotriva este că proiectul leagă două dintre cele mai sărace regiuni din Italia, care nu au sisteme de transport eficiente. Mulți consideră mai urgentă investiția în drumuri locale și căi ferate.

„Populația din Sicilia și Calabria suferă din cauza infrastructurilor de apă inadecvate, a transportului lent, a drumurilor pline de gropi și a spitalelor de nivelul lumii a treia. Podul, așadar, nu poate fi o prioritate”, a spus Antoci.

Cu toate acestea, coaliția de guvernare este decisă să meargă mai departe. Marți, Salvini a afirmat că autorizarea finală a proiectului este așteptată în iulie.