Poate supraviețui Alianţa Nord-Atlantică fără SUA? O analiză CNN

Europa se confruntă cu perspectiva unei realități radicale: Statele Unite, coloana vertebrală a NATO timp de aproape 80 de ani, ar putea să nu mai fie un garant al securități continentului.

Atitudinea publică a fostului președinte american Donald Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deschiderea sa față de Vladimir Putin și comentariile recente care pun sub semnul întrebării apărarea aliaților NATO „dacă nu plătesc” i-au determinat pe liderii europeni să ia în calcul scenarii până acum de neconceput: este SUA un partener de securitate de încredere într-un moment în care Europa se confruntă cu cel mai mare conflict militar de la al Doilea Război Mondial?

O analiză CNN evidențiază modul în care Europa își reevaluează strategia de securitate în fața unei posibile retrageri a sprijinului american, subliniind necesitatea unei coeziuni sporite între statele europene.

Europa poate supraviețui fără SUA?

Fără Statele Unite, NATO nu ar deveni o alianță neputincioasă, având în componență peste un milion de militari și tehnologie modernă furnizată de celelalte 31 de state membre. De asemenea, Europa dispune de resursele financiare și capacitatea tehnologică necesară pentru a se apăra independent, spun analiștii.

SUA și Germania sunt principalii contributori la bugetul NATO, fiecare cu aproape 16%, urmate de Marea Britanie (11%) și Franța (10%). Experții susțin că Europa ar putea compensa cu ușurință retragerea sprijinului american, dacă și-ar consolida unitatea și ar investi strategic în echipamente militare avansate.

Ben Schreer, directorul executiv pentru Europa la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS), afirmă că Europa ar putea constitui un „factor serios de descurajare” în fața Rusiei. „Europa are capacitatea de a strânge resursele necesare pentru a se apăra singură, într-o formă sau alta”, a spus Schreer.

Un punct de cotitură pentru NATO

Statele Unite au fost elementul de coeziune al alianței de-a lungul a 14 administrații prezidențiale, inclusiv primul mandat al lui Trump. De la Războiul Rece până la conflictele din Balcani din anii ’90 și până la sprijinul acordat Ucrainei, SUA au jucat un rol esențial. Dar această solidaritate transatlantică pare să fie amenințată.

John Lough, fost oficial NATO și analist la Chatham House, consideră că Washingtonul percepe Europa „mai degrabă ca un rival decât ca un aliat”, ceea ce pune sub semnul întrebării angajamentul american față de NATO. „Dacă pierzi o parte din acel angajament, în realitate pierzi totul”, avertizează Lough.

Europa are resursele necesare pentru a se apăra?

Europa deține o forță militară impresionantă. Turcia are cea mai mare armată din NATO (după SUA), cu peste 355.000 de militari activi, urmată de Franța (202.200), Germania (179.850), Polonia (164.100) și Italia (161.850). De asemenea, state europene precum Marea Britanie, Franța și Italia dețin portavioane moderne, iar Franța și Marea Britanie au capacitate nucleară.

La sol, NATO dispune de tancuri avansate precum Leopard 2 și Challenger 2, iar forțele aeriene europene dețin peste 2.000 de avioane de luptă, inclusiv avioane F-35.

Mai mult, Europa face deja pași spre o mai mare independență militară, dezvoltând rachete de croazieră, extinzând producția de muniție și diversificând sursele de aprovizionare, prin parteneriate cu Brazilia, Israel și Coreea de Sud.

Ce urmează?

Unii analiști cred că amenințările lui Trump sunt doar o strategie de a forța aliații să crească bugetele de apărare. O situație similară a avut loc în mandatul său anterior, când a sugerat retragerea trupelor americane din Coreea de Sud, dar în cele din urmă acestea au rămas pe poziții.

Donald Tusk, premierul Poloniei, susține că Europa a început deja să creadă în propriile sale capacitați. „Europa este capabilă să câștige orice confruntare militară, financiară sau economică cu Rusia – suntem pur și simplu mai puternici”, a declarat Tusk.

Totuși, chiar dacă SUA s-ar retrage complet, infrastructura militară americană din Europa (31 de baze permanente) ar rămâne disponibilă pentru statele europene și ar putea fi reutilizată de Washington dacă acesta ar decide să revină.

Europa se află acum în fața unei decizii istorice: va rămâne dependentă de protecția americană sau va deveni o putere de sine stătătoare, capabilă să-și asigure propria securitate?