Piața supermarketurilor, un magnet cu profit mic. Câți bani fac marile magazine din cumpărăturile noastre

Supermarketurile din România sunt un adevărat magnet pentru investitori, dar o radiografie a pieței arată o profitabilitate surprinzător de mică, în ciuda cifrelor de afaceri uriașe. Acest context, alături de o expansiune rapidă și o concurență acerbă, pare să fi determinat o decizie majoră: lanțul francez Carrefour își pregătește ieșirea de pe piața locală, mandatând deja o bancă să caute cumpărători.

Piața supermarketurilor din România este dominată de o frenezie a construcțiilor: conform analizei IBC Focus, se ridică de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare moderne. În ultimul an, au fost monitorizate 71 de proiecte de supermarketuri la nivel național, arata o analiza economedia.ro. Această expansiune a dus cifra de afaceri totală a sectorului la 149 de miliarde de lei în 2024, o creștere de 4,35% față de anul precedent.

Deși vânzările sunt colosale, profitul net cumulat al întregii industrii a fost de doar 4,1 miliarde de lei în 2024. Asta înseamnă că marja medie de profit a variat între 2,7% și 3,4% în ultimii trei ani, o valoare considerată foarte scăzută pentru un astfel de domeniu. Sectorul este puternic polarizat, fiind dominat clar de companiile cu acționariat german. Lidl și Kaufland cumulează împreună peste o treime din totalul vânzărilor, Lidl fiind lider detașat cu o cifră de afaceri de 23,97 miliarde lei.

Pe acest fundal de marje subțiri și dominație germană, Carrefour, compania de pe locul patru în clasament, a mandatat banca BNP Paribas pentru a căuta un cumpărător. Deși a înregistrat o cifră de afaceri de 12,54 miliarde lei în 2024, profitul net al retailerului francez a fost de doar 52,4 milioane lei, semnificativ mai mic comparativ cu Lidl (1,22 miliarde lei) sau Kaufland (1,15 miliarde lei). Decizia de vânzare sugerează că, pentru Carrefour, efortul de menținere a poziției și de a face față concurenței nu mai justifică profitabilitatea redusă.

În contrast cu expansiunea agresivă a marilor rețele, piețele agroalimentare se modernizează mult mai lent, cu doar 20 de proiecte monitorizate în ultimul an. Totuși, analiza notează că “dincolo de cifre, comerțul tradițional românesc pare mai viu ca oricând, reinventându-se în forme surprinzătoare,” indicând faptul că micii comercianți și producătorii locali continuă să fie un segment relevant.