Procurorii Parchetului General și polițiști de la investigații criminale au făcut 17 percheziții în județul Suceava, comuna Dumbrăveni, dar și în București. Acest dosar este doar o etapă, susțin surse judiciare, dintr-o amplă anchetă ce vizează obținerea certificatului de cetățenie, act pentru care e nevoie, în prealabil, de pașaport și adeverință din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puțin 8 ani. Printre cei vizați de anchetă se numără primarul și secretarul primăriei sucevene.
Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni: Avem percheziții în mai multe locații, referitor la cei care au făcut buletine în comuna Dumbrăveni, acolo unde noi facem și lucrul ăsta. Și eu, printre alții, am și eu 8 oameni la mine în locație. N-au găsit documente acasă care să dovedească că am făcut infracțiuni, doar a fost un control de rutină și cam atât. Sunt persoane din Republica Moldova și din Ucraina.
Din spusele secretarului primăriei, care, potrivit propriei declarații, are în spațiu 6 basarabeni și 3 ucraineni, în localitatea Dumbrăveni sunt sute de străini luați în spațiu.
Mihai Chiriac, secretar, Primăria Dumbrăveni: (întrebare: La nivel de localitate câte persoane sunt luate în spațiu?) Vă spun exact – 680. Sunt vreo 360 din R. Moldova. Sunt 8 cetățeni ruși, ceea ce e puțin, și noi chiar am dat interzis după ce am văzut că iese bâlciul la Capul Câmpului, Câmpulungul.
Localnicii spun, însă, că n-au văzut picior de străin din zona ex-sovietică în satul lor, deși ar trebui să fie aproape 700, după cum spune secretarul primăriei.
Verificări au fost făcute de anchetatori și în București, unde au fost percheziționate apartamentele în care locuiesc unii dintre cei bănuiți că ar fi obținut fraudulos documente românești.
Specialiștii spun că astfel de situații pot apărea și ca urmare a problemelor de reglementare legislativă.
Cosmin Andreica, preşedinte, sindicatul Europol: Foarte multe primării și-au înființat astfel de servicii publice de evidență a persoanelor, care funcționează în baza unui sistem din 2013 care nu a mai fost modificat, actualizat, îmbunătățit, cu toate că în 2023 am avut acea modificare legislativă, având la bază exemple cu 8.000–10.000 într-o singură locuință. Un proprietar nu poate avea mai mult de 10 persoane în spațiu, dar nu prevede sancțiuni, iar modalitatea de formulare a condiției este lacunară.
Perchezițiile de acum nu sunt singulare. Parchetul General are și alte dosare penale înregistrate în 2024 și 2025 privind obținerea de documente false românești în Botoșani și Suceava.
”Astăzi, 25 noiembrie, poliţiştii Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul IGPR, împreună cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au pus în executare 17 mandate de percheziţie domiciliară la sediile unor instituţii publice şi la locuinţele unor persoane fizice. Activităţile sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals informatic de către funcţionari publici, din judeţul Suceava, respectiv uz de fals şi complicitate la fals informatic de către beneficiarii documentelor de identitate’‘, informează IGPR.
Potrivit sursei citate, ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari din cadrul unui serviciu de evidenţa populaţiei şi al unei primării, ar fi obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea în ceea ce priveşte domiciliul, dar şi cu privire la dobândirea cetăţeniei române pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina, Republica Moldova şi alte ţări din fosta URSS.
Datele nereale se referă la certificate de cetăţenie falsificate şi la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu ar fi locuit niciodată la adresa respectivă, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România, arată sursa citată.
În mod concret, beneficiarii ar fi obţinut cărţi de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv (clădiri improprii sau dezafectate) sau fără acordul proprietarilor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi, implicit, fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor.
Faţă de 18 beneficiari s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, deoarece ar fi obţinut cărţi de identitate şi paşapoarte pe baza unor certificate de cetăţenie falsificate anterior.
Activităţile au beneficiat de sprijinul poliţiştilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, Institutului Naţional de Criminalistică, luptătorilor Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale şi serviciilor pentru acţiuni speciale Suceava, Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vrancea, Bistriţa-Năsăud, precum şi cel al Serviciului tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Urmărește-ne pe Google News
