Instanța din Malta a respins extrădarea lui Paul de România. Judecător: Risc ridicat de a i se încălca drepturi fundamentale. Decizia nu este definitivă

Paul al României a ajuns, luni după-amiaza, în fața judecătorilor maltezi după ce audierea lui a fost amânată de două ori în mai puţin de o săptămână. Cererea autorităților române de extrădare a acestuia a fost respinsă, după ce Paul al României a fost arestat la sfârşitul lunii trecute în Malta. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a precizat că, din punctul de vedere al MJ, legislaţia Uniunii Europene în materia mandatului european de arestare „nu este aplicată corespunzător”.

Unul dintre motivele pentru care magistrații din Malta au respins în primă instanță extrădarea lui Paul al României este faptul că acesta, odată adus în țară, putea fi supus riscului de a i se încălca drepturile fundamentale.

De asemenea, judecătorii din Malta au luat ad litteram opinia avocaților lui Paul al României, care au spus că ar fi vorba despre un proces politic, care a dus la condamnarea acestuia la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Pădurii Băneasa.

Decizia poate fi atacată de autoritățile române până vineri.

„Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. Instanţa de executare – Curtea de Apel Braşov – va face o adresă oficială către Parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul Parchetului din Franţa. Statul român se foloseşte de toate pârghiile legale pentru a aduce toţi fugarii în ţară”, a arătat Alina Gorghiu, într-un comunicat.

Malta este al doilea stat al Uniunii Europene care respinge extrădarea lui Paul al României, după ce Franța a decis anterior să respingă definitiv cererea de extrădare făcută de autoritățile române.

Paul al României, prin echipa sa de avocați, s-a opus vehement acestei proceduri de extrădare.

Paul al României a vrut să aștepte decizia instanței în libertate, însă magistrații maltezi au decis ca acesta să stea în stare de arest până la un verdict al instanței, întrucât s-ar fi sustras urmăririi penale și apoi mandatului de condamnare la trei ani și patru luni în dosarul Ferma Băneasa.

Ministrul Justiției: Legislaţia UE în materia mandatului european de arestare nu e aplicată corespunzător

Ministrul Justiției reaminteşte că judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare, şi anume să spună dacă în cazul predării lui Paul al României este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare (MEA).

„În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că doar în circumstanţe excepţionale instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano contra Belgiei). De asemenea, în virtutea principiului recunoaşterii reciproce, al încrederii reciproce şi al cooperării loiale, Curtea de Apel Braşov solicită CJUE să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui MEA în procedura internă desfăşurată în alt stat. Pe scurt: dacă un fugar român este găsit în X stat şi se judecă predarea lui, statul român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al statului român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv”, precizează Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului, primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie.

„Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, afirmă Gorghiu.

În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe omul de afaceri Remus Truică la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.