Patru ani de război în Ucraina. Impactul asupra opiniei publice. Sondaj INSCOP: Peste 50% dintre românii intervievați consideră Rusia vinovată

Peste 50% (54,9%) dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanşarea războiului din Ucraina, în timp ce 14,1% indică Ucraina, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie – 6 februarie.

Conform cercetării sociologice, 54,9% dintre cei chestionaţi sunt de părere că vinovată de declanşarea războiului este Rusia (faţă de 71,2% în mai 2022 şi 49,8% în noiembrie 2023). 14,1% indică Ucraina (faţă de 4,5% în mai 2022 şi 8,8% în noiembrie 2023), 7,7% SUA (faţă de 10,4% în mai 2022 şi 14,6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (faţă de 1,7% în mai 2022 şi 2,9% în noiembrie 2023) şi 3,5% alţii. Ponderea nonrăspunsurilor este de 10,8% (faţă de 8,3% în mai 2022 şi 19,4% în noiembrie 2023).

Consideră că Rusia este vinovată de declanşarea războiului mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din Bucureşti.

Cred că Ucraina este vinovată în special: votanţii PSD şi AUR, persoanele cu educaţie primară. Persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară şi angajaţii din sectorul privat indică SUA într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei. Mai ales votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani şi cei cu educaţie primară cred că UE este vinovată de declanşarea războiului, relevă sondajul.

Referitor la “câştigătorul războiului din Ucraina”, 44,5% dintre cei chestionaţi consideră că Rusia va câştiga (faţă de 26,1% în mai 2022 şi 32,6% în noiembrie 2023), în timp ce 23,4% indică Ucraina (faţă de 50,3% în mai 2022 şi 34,5% în noiembrie 2023). 32,2% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 23,5% în mai 2022 şi 32,9% în noiembrie 2023).

Sunt de părere că Rusia va câştiga războiul mai ales: votanţii AUR şi tinerii sub 30 de ani. Cred că Ucraina va câştiga războiul în special: votanţii PNL şi USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti.

Întrebaţi despre încheierea conflictului din Ucraina, 35,4% dintre participanţii la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii (faţă de 24,5% în noiembrie 2023). 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile (faţă de 64,7% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 11,3% (faţă de 10,8% în noiembrie 2023).

Consideră că pentru a se opri războiul Ucraina ar trebui să facă Rusiei concesii mai ales: votanţii AUR, bărbaţii, persoanele între 30 şi 59 de ani, angajaţii din sectorul privat. Cred că Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile în special: votanţii PSD, PNL şi USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, potrivit cercetării sociologice.

În ceea ce priveşte ajutorul pentru Ucraina, 31,5% dintre participanţii la sondaj consideră că, pentru a rezista în faţa agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10,5% ajutor militar şi 12,2% financiar. 42,6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3,3% nu ştiu sau nu răspund.

Votanţii AUR, persoanele între 30 şi 59 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural şi angajaţii din sectorul privat cred într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor Ucrainei. Sunt de părere că România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar în special: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie medie şi superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul public.

Consideră că ţara ar trebui să ofere ajutor militar mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie primară. În special votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din Bucureşti precizează ajutorul financiar ca fiind cel mai importat de oferit Ucrainei.

În cazul în care un stat NATO ar fi atacat, 40,9% dintre cei intervievaţi consideră că România ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile de stat NATO şi să ajute militar aliatul atacat (faţă de 51,1% în februarie 2022 şi 51,2% în mai 2022). 27,4% cred că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale şi hrană (faţă de 27,7% în februarie 2022 şi 28% în mai 2022). 19,6% ar alege ca România să rămână neutră (faţă de 12,2% în februarie 2022 şi 15,9% în mai 2022), în timp ce 5,5% şi-ar dori ca ţara să iasă din NATO (faţă de 6,2% în februarie 2022 şi 3% în mai 2022). 6,5% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 2,8% în februarie 2022 şi 1,9% în mai 2022).

Sunt de părere că România ar trebui să îşi îndeplinească obligaţiile de stat NATO şi să ajute militar aliatul atacat în special: votanţii PNL şi USR, bărbaţii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti. Consideră că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale şi hrană mai ales: femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară. Votanţii AUR cred într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că România ar trebui să rămână neutră în cazul în care un stat NATO ar fi atacat.

Întrebaţi în ce măsură cred că diversele entităţi/ ţări ar apăra România în cazul unui atac al Rusiei, 66,6% dintre respondenţi au indicat în foarte mare sau în destul de mare măsură NATO, 47,7% – Franţa, 46,6% – SUA şi 44,6% – Germania, Marea Britanie – 38,1%.

Potrivit sondajului, 35,3% dintre români cred în foarte mare măsură că NATO va apăra România în cazul în care ţara ar fi atacată de Rusia, 31,3% în destul de mare măsură, 12,7% în destul de puţină măsură iar 17% în foarte puţină măsură sau deloc. 3,6% nu ştiu şi 0,1% nu răspund. Sunt de părere că NATO va apăra România în cazul în care ţara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti. Votanţii AUR, persoanele între 30 şi 59 de ani şi cei cu educaţie primară cred cel mai puţin că NATO va apăra România în cazul în care ţara ar fi atacată de Rusia.

Referitor la atitudinea faţă de retragerea trupelor americane, 47,9% dintre cei intervievaţi cred că posibilitatea retragerii trupelor americane din România ar afecta semnificativ siguranţa ţării. 26,2% consideră că ar afecta siguranţa ţării, dar trupele americane pot fi înlocuite cu trupe din ţări aliate europene, în timp ce 19,9% spun că nu ar afecta deloc siguranţa României. Ponderea nonrăspunsurilor este de 6,1%.

Sunt de părere că retragerea trupelor americane din România ar afecta semnificativ siguranţa României mai ales: votanţii PSD şi AUR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural. Cred că ar afecta siguranţa ţării, dar trupele americane pot fi înlocuite cu trupe din ţări aliate europene în special: votanţii PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din mediul urban, angajaţii din sectorul public. Votanţii AUR, bărbaţii şi persoanele între 30 şi 59 de ani consideră într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că retragerea trupelor americane nu ar afecta deloc siguranţa României.

Datele mai arată că 48,6% dintre cei intervievaţi sunt de acord cu afirmaţia “Achiziţiile de armament avansat din SUA şi Europa ajută la întărirea Armatei României” (faţă de 48,5% în februarie 2022 şi 50,5% în martie 2022). 40,2% aleg afirmaţia: “Achiziţiile de armament avansat din SUA şi Europa ajută doar la creşterea profiturilor producătorilor de armament” (faţă de 45% în februarie 2022 şi 41,5% în martie 2022). Ponderea nonrăspunsurilor este de 11,2% (faţă de 6,5% în februarie 2022 şi 8,1% în martie 2022).

Consideră că achiziţiile de armament avansat din SUA şi Europa ajută la întărirea Armatei României mai ales: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din Bucureşti. Sunt de părere că achiziţiile de armament occidental avansat ajută doar la creşterea profiturilor producătorilor de armament în special: persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, angajaţii din sectorul public.

Joi, a avut loc, în cadrul unei conferinţe de presă, prezentarea completă a datelor din cercetarea sociologică “4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.

Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1.100 de persoane. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.