Păstrarea şcolilor cu predare în limba maternă, principala problemă a comunităţii de români din Ucraina

La Cernăuţi, oficialii de la Bucureşti au avut întâlniri cu autoritățile locale dar și cu reprezentanții comunității românești. În prim-plan au fost problemele minorității naționale românești din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.

Eugen Patraş, vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți: S-au acumulat prea mult probleme şi nu putem deja să nu vedem lucrurile astea. Războiul nu este un motiv de a nu discuta nişte probleme care ne apăsa foarte tare, mai ales după 2014 şi 2017, când a fost adoptată Legea Educației din Ucraina. Nu avem cum să fim liniștiți atâta timp cât dispar şcolile noastre.

Aurica Bojescu secretar, Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”: Firul roşu al demersurilor noastre este păstrarea procesului de învățământ în scoli în limba română, acum cum este Constituția Ucrainei.

Iuliana Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice, Ministerul român de Externe: Bucureștiul și România vor continua să aibă ca prioritate problemele românilor din această parte a Ucrainei pentru că nu vrem altceva decât ca ceea ce oferim ucrainenilor din România, cetăţenilor români de origine ucraineană din România, aceleaşi drepturi să fie oferite minorității române din Ucraina

Un alt subiect discutat a fost şi prezenţa sintagmei „limba moldovenească” în legislaţia ucraineană.

Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”: Dacă în Republica Moldova s-a legalizat faptul că limba moldovenească nu este limbă de stat, ci e limba română, înseamnă că şi în Ucraina trebuie să existe o singură limbă pentru că limbile sunt identice. S-a criticat acel dicționar de ucrainean-moldovenesc care a apărut.

Dacă în anul 1991 în Ucraina erau 132 de şcoli cu predare în limba română, acum au rămas mai puțin de jumătate.