Parlamentul European a votat o Rezoluție privind restituirea tezaurului naţional al României, sechestrat de Rusia. Solicitările europarlamentarilor români

Problema Tezaurului românesc pe care Rusia refuză să îl restituie a intrat în dezbaterea Parlamentului European reunit la Strasbourg, care a votat joi o Rezoluţie potrivit căreia ţara noastră are dreptul la despăgubiri importante din partea Federației Ruse.

Problema tezaurului sechestrat de Moscova și nereturnat timp de mai bine de o sută de ani a fost susținută de toți europarlamentarii români de la Strasbourg. Ei cer unanim Parlamentului European să se implice în efortul de recuperare a tezaurului.

Eugen Tomac, europarlamentar PPE: Este o creanță legală a României asupra Rusiei pe care Moscova însă nu o recunoaște și asta nu ne surprinde. Cine, dacă nu Rusia, se pricepe cel mai bine să dezinformeze, să denatureze trecutul, să fure teritorii, să distrugă destine? De aceea vă cer sprijin pentru un vot în ceea ce privește această rezoluție prin care cerem returnarea tezaurului României.

Rovana Plumb, europarlamentar S&D: Facem apel la solidaritatea europeană, plasând pe agenda Uniunii acest subiect. Solicităm Comisiei să coopereze cu statul român, cu BNR și alte instituții relevante, pentru a mobiliza eforturi coordonate în vederea restituirii fără întârziere a tezaurului României.

Răspunsul Comisiei Europene nu a fost pe măsura așteptărilor europarlamentarilor români.

Elisa Ferreira, comisar european pentru Coeziune: Deşi subiectul rămâne o chestiune bilaterală între România şi Rusia, UE este pregătită să sprijine eforturile autorităţilor române pentru a obţine restituirea integrală a tezaurului naţional, dacă acestea o vor solicita. Va fi un efort pe termen lung, pentru că la momentul de faţă nu există un nivel suficient de încredere între UE şi Rusia pentru a atrage concluzia că putem avea un rezultat cu înţeles de la Rusia.

Unii europarlamentari și-ar dori chiar despăgubirea României din fondurile rusești înghețate pe teritoriul Uniunii Europene, în valoare de 45 de miliarde de euro. Mai ales că nu se știe dacă tezaurul fizic mai există.

Vlad Gheorghe, europarlamentar RENEW: Valoarea aurului pe care pur și simplu rușii l-au furat, undeva la cel puțin 5 miliarde de euro acum. Acum întrebarea e: ce facem? Îi lăsăm să fure în continuare, stăm în continuare pe banii lui Putin și ai rușilor care sunt aici în UE și ne plângem că nu ne dau de bună voie hoții tezaurul înapoi? Sau le luăm bani, măcar atât, dacă atât putem? Dacă banii sunt aici, de ce nu spune Europa: ia-le banii, de ce nu face chestia asta? Dragi colegi, dacă vă e frică de Putin, nu aveți ce să căutați aici!

Rezoluția a fost votată cu o largă majoritate, însă, din păcate, nu se va întâmpla nimic concret, deoarece Rusia neagă că ar avea de returnat vreun tezaur României. Teoria pe care o promovează Moscova este că daunele pe care România le-a produs Moscovei în timpul celui de-al doilea război mondial, când a luptat împotriva ei ar acoperi această pagubă pe care o reprezintă valoarea tezaurului.

Pe de altă parte, Rusia este stat agresor, cu o mulțime de sancțiuni și cu foarte multe active ale oligarhilor ruși care sunt indisponibilizate atât pe teritoriul Uniunii Europene, dar și în țări din G7.

Rezoluția vine în contextul în care tot mai multe voci la nivel comunitar cer ca toate activele şi bunurile ruseşti indisponibilizate să fie valorificate şi folosite pentru sprijinirea Ucrainei.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PPE) declara săptămâna trecută că iniţiativa se înscrie în contextul în care Uniunea Europeană şi-a adoptat anul trecut strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilicit în Europa.

”Am participat la această dezbatere (privind strategia – n.r.) în calitate de eurodeputat membru al Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI) şi am constatat cu acel prilej că situaţia tezaurului nostru aflat la Moscova este aproape complet necunoscută la nivelul instituţiilor europene. Atunci mi-am dat seama că este foarte greu să vii să prezinţi un subiect care este de maxim interes pentru noi, românii, dar este complet necunoscut pentru publicul european, pentru instituţiile europene„, a spus preşedintele PMP, citat de Agerpres.

„În acest context, am luat decizia de a propune o serie de acţiuni prin care să facem cunoscută chestiunea tezaurului Băncii Naţionale a României şi a întregului nostru tezaur aflat la Moscova. În momentul de faţă am reuşit să prezentăm tuturor europarlamentarilor două volume complete în limba engleză, publicate de Banca Naţională a României şi, mai mult decât atât, să iniţiem chiar o rezoluţie (…) prin care să creăm mecanismele necesare pentru ca dosarul tezaurului României, aflat la Moscova, să devină un subiect de interes european’‘, a explicat el.

România vrea despăgubiri pentru tezaurul nereturnat de ruși. Rezoluție în Parlamentul European

Problema tezaurului românesc blocat în Rusia ajunge în Parlamentul European. Urmează să fie votată o rezoluție din care rezultă că ţara noastră are dreptul la despăgubiri importante din partea Federației Ruse în cazul tezaurului pe care Moscova refuză să îl returneze. Tot mai multe voci la nivelul Uniunii Europene cer ca toate activele și bunurile rusești indisponibilizate să fie valorificate și folosite pentru sprijinirea Ucrainei.

13 martie 2024, 20:40

Miercuri, într-o întâlnire cu jurnalişti români în Parlamentul European la Strasbourg, eurodeputatul PSD Victor Negrescu a afirmat că discuţia din plenul Parlamentului European despre tezaurul României însuşit ilegal de Rusia e importantă, pentru că oferă vizibilitate unui subiect despre care partenerii europeni nu aveau cunoştinţe.

Tezaurul este la Moscova din timpul primului război mondial

Tezaurul României a fost trimis la Moscova în iarna lui 1916 și vara lui 1917, în contextul în care două treimi din țară erau sub ocupație militară, iar autoritățile, inclusiv Banca Națională, se refugiaseră la Iași.

Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus o convenție în care s-au precizat condițiile primului transport la Moscova. Potrivit documentului, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.

Acest prim transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României și două casete cu bijuteriile Reginei Maria.

Valoarea totală a bunurilor transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei.

După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia. O mare parte din valori a rămas nerestituită până în ziua de astăzi, precizează PE pe site-ul său, în prezentarea acestui punct de pe ordinea de zi a sesiunii plenare.