Parlamentul European a dezbătut petiția depusă de România după refuzul Austriei privind accederea în spațiul Schengen. Rareș Bogdan: Românii sunt cei mai europesimiști europeni, din cauza unei decizii care i-a jignit profund

Răzvan Nicolescu, Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice: Nimeni nu ar trebui sã fie mai presus de drepturile fundamentale garantate de Uniunea noastră. Nu trebuie să permitem ca 30 de milioane de cetățeni români și bulgari sã fie umiliți. Cred în Europa, credem în justitie, noi societatea civilã nu ne vom opri să ne apărăm drepturile și valorile fundamentale ale Uniunii. Nu ne lăsați singuri!

Semnatarii petiției au susținut că veto-ul Austriei contravine legislației și tratatelor europene. Au spus că românii se simt discriminați pentru că li se încalcă demnitatea și dreptul de a fi egali cu ceilalți europeni. Iar blocarea aderării generează costuri suplimentare pentru cetățeni și companii, cu impact negativ asupra mediului și siguranței publice. Europarlamentarii români s-au alăturat demersului.

Rareș Bogdan, liderul delegației României în EPP: România astăzi și românii astăzi sunt cei mai europesimiști europeni din caza unei decizii care i-a jignit profund. Trebuie o audiere publică și cred că acest subiect trebuie pus pe ordinea de zi în acest an pentru a nu vedea că locurile din plenul mare de la Strasbourg sau din plenul de aici, de la doi pași de această sală, să fie pentru mandatul următor, cu un numar record de pesimiști și antieuropeni (…). Inclusiv oameni care nu au pașaport, sau care n-au ieșit din țară și nu au de gând să iasă din țară s-au considerat jigniți de ceea ce li s-a întâmplat, slab reprezentați, lipsiți pur și simplu de apărare în fața unei decizii nedrepte.

Victor Negrescu, europarlamentar, grupul Socialiștilor și Democraților: Solicităm următoarele: includerea în cadrul rezoluţiei adoptate de Comisia pentru Petiţii a faptului că se constată discriminarea cetăţenilor europeni şi nerespectarea tratatelor şi regulamentelor europene; iniţierea de către Parlamentul European a contestării deciziei adoptate de Consiliul JAI, inclusiv în faţa Curţii de Justiţie a UE, aşa cum a mai făcut-o pe subiectul Schengen; convocarea Comisiei, Consiliului UE şi a reprezentanţilor Austriei şi Olandei în cadrul unei audieri în vederea prezentării diferitelor puncte de vedere şi a modului în care se va rezolva acest conflict de natură juridică; convocarea unui nou vot în cadrul Consiliului JAI în vederea aprobării aderării României la Schengen, conform tratatelor.

Vlad Gheorghe, europarlamentar Renew: Consiliul vede că Parlamentul întră într-un posibil conflict juridic cu ei și atunci, la următorul vot pe Schengen, care sperăm să fie la sfârșitul acestui an, eu zic că decizia Consiliului o să fie diferită.

Un europarlamentar austriac de la Grupul Verzilor și-a anunțat susținerea pentru România.

Thomas Waitz, europarlamentar “Verzii europeni”: Dacă Consiliul şi Presedinţia Consiliului pot să readucă pe agendă aderarea României la Schengen şi să solicite o decizie urgentă, atunci şi presiunile interne şi din politica internaţională asupra cancelarului Nehammer pot duce la o altă decizie.

Petiția rămâne deschisă, iar în perioada următoare se va concretiza într-o rezoluție care urmează să fie votată în plenul Parlamentului European.

Lucian Pîrvoiu, de la Bruxelles:

Demersurile societății civile și cele ale unor europarlamentari, precum Eugen Tomac, sunt utile mai ales că statul român a ales să nu adopte o linie dură împotriva Austriei. Ele se vor  dovedi utile pe măsură ce  vor avansa în procedurile legislative în ceea ce privește această petiție din Comisia de Petiții a Parlamentului European. Ea poate genera o rezoluție prin care să se recunoască că drepturile românilor nu au fost respectate și că Austria nu respectă tratatul prin care România și Bulgaria se angajau să intre în Spațiul Schengen. Acesta este un drept, nu un privilegiu.

Dacă această petiție ajunge să fie rezoluție care va fi votată în Parlamentul European, va reprezenta o presiune în plus la adresa Austriei, mai ales că există cereri ale unor europarlamentari precum Vlad Gheorghe, ca Austria să fie sancționată, așa cum este cazul Poloniei sau Ungariei, pentru că și în acest caz este un exemplu de nerespectare a statului de drept și un precedent care nu trebuie să se mai repete.

După acest pas se poate ajunge și la Comisia de Afaceri Constituționale a Parlamentului European, cu concluzia că Parlamentul poate să se constituie parte, și de această dată, parte privilegiată, într-un eventual proces la Curtea Europeană de Justiție împotriva Consiliului Uniunii Europene, pentru că aceasta este instituția care, până la urmă, ne blochează accesul în Spațiul Schengen, a transmis pentru.