Paradox românesc: Locuințele costă tot mai mult, dar prețul real scade

Boomul imobiliar european continuă, dar România e din nou excepția care confirmă regula. Deși prețurile par să crească, în realitate, când scădem inflația, ele scad. Un paradox care pune piața locală într-o zonă gri: între stagnare și deziluzie. Potrivit Economedia.ro, doar Finlanda a avut o scădere mai mare a prețurilor reale decât România.

Datele Eurostat arată că, între al doilea trimestru din 2020 și al doilea trimestru din 2025, prețurile reale ale locuințelor au crescut spectaculos în Portugalia – cu 40,6 % -, în timp ce România a înregistrat o scădere de 13,7 %, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană. Doar Finlanda a avut un recul mai abrupt, de -18 %.

Pe termen scurt, imaginea nu e mai bună. În al doilea trimestru din 2025, prețurile locuințelor din România au crescut nominal cu 4,7 %, dar real, ajustat cu inflația, s-au diminuat cu 1,2 %. „România are una dintre cele mai slabe performanțe din UE în termeni reali”, notează Economedia.ro, citând datele Eurostat. Explicațiile țin de inflația ridicată, dobânzile mari și scăderea veniturilor reale.

Potrivit Economedia.ro, indicele prețurilor locuințelor din România a ajuns la 162,3 puncte în trimestrul doi din 2025, o creștere infimă față de trimestrul anterior – doar 0,39 %. În același timp, numărul locuințelor noi finalizate a scăzut: 71.454 de unități în 2023, cu aproape 2.000 mai puține decât în 2022.

În timp ce în Lisabona, Sofia sau Budapesta prețurile sunt împinse în sus de cererea străinilor și de piața turistică, în România, accesibilitatea rămâne principala frână.

În august, potrivit datelor Storia citate de Economedia.ro, prețurile apartamentelor erau cu 12 % mai mari față de anul trecut, dar tranzacțiile au scăzut cu 10 % în București și Ilfov. Cu alte cuvinte, puțini mai pot cumpăra, chiar dacă dezvoltatorii țin prețurile sus.

În Portugalia, succesul are altă rețetă. Euronews Business și Economedia.ro explică: cererea străină, programele fiscale pentru nomazii digitali și lipsa locuințelor noi au împins piața în sus.

În Bulgaria, creșterea economică și accesul facil la credite au avut același efect.

România rămâne prinsă între două lumi: una europeană care crește și una locală care doar mimează boom-ul. Fără investiții masive în locuințe accesibile și fără stabilitate macroeconomică, riscăm ca „visul imobiliar” să devină un lux. Casele nu vor mai fi acasă – ci doar un simbol al unei economii care merge, dar nu pentru toți.

Ce înseamnă această scădere reală pentru români? Se anunță o repoziționare a pieței: prețurile ar putea stagna, dar ratele mari și inflația continuă să pună presiune pe cumpărători.