Papa Francisc, un om mare și smerit. Fostul suveran pontif s-a născut la 17 decembrie 1936

În anul 1936, la 17 decembrie, se naște Jorge Mario Bergoglio, cel care avea să devină papa Francisc. A venit în urma unei demisii, prima în 600 de ani după cele 3 renunțări la scaun care s-au petrecut în Biserica Catolică în ultimul mileniu.

A venit cu smerenie, alegându-și numele celui mai umil dintre sfinții catolici, Francisc de Assisi. Motto-ul pontificatului său a fost “Miserando atque eligendo”, adică „S-a îndurat de el şi l-a ales” sugerând că dacă Dumnezeu îți dă o povară, cum ar fi chiar greutatea funcției de pontif, o face cu milă și iubire.

Iată două ziceri ale sale. “Dacă cineva are răspunsuri la toate întrebările, asta înseamnă că nu-l are pe Dumnezeu. E un fals profet care folosește religia pentru el însuși. Marii lideri, ca Moise, au lăsat întotdeauna loc de îndoială. Trebuie să lăsați loc Domnului, nu pentru certitudinile voastre. Trebuie să fim umili”

Și alta: “În mod normal, nu trebuie să acționam violent. Dar dacă, să zicem, Gasparo, un bun prieten al meu, spune lucruri rele despre mama mea, îi pot da un pumn, este normal.”

Vaticanul a încercat în mod inutil și naiv să explice această declarație, care în realitate nu face altceva decât să arate că Papa Francisc a fost un om viu, un om care admitea că poate greși, chiar cutremurând un pic dogma care a stabilit infailibilitatea Papei.

Primul Suveran Pontif originar din America de Sud și cel dintâi papă neeuropean după mai bine de un mileniu

Jorge Mario Bergoglio s-a născut pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, într-o familie de origine italiană. Cel mai mare dintre cinci frați, papa își amintea adesea cu drag de o familie unită și de influența profundă pe care bunica sa italiană a avut-o asupra credinței lui.

Bunicii săi au scăpat la limită dintr-un naufragiu mortal atunci când au emigrat din Italia în Argentina — o experiență care, fără îndoială, i-a inspirat compasiunea pentru cei care pornesc în călătorii periculoase peste Marea Mediterană în căutarea unei vieți mai bune în Europa.

La vârsta de 16 ani, Bergoglio a trăit o experiență profundă în timpul unei spovedanii, care l-a determinat să urmeze calea preoției. A intrat în seminar, iar trei ani mai târziu a început formarea în ordinul iezuit, cunoscut pentru misiunile sale în întreaga lume.

Tânărul Bergolio a absolvit cursurile seminarului teologic iezuit din Buenos Aires și a obținut o licență în filozofie la Colegiul Maximo San Jose din Sân Miguel. În paralel, a obținut și o diplomă de tehnician chimist. Până la consacrarea sa că preot la 13 decembrie 1969, tânărul Bergolio a predat literatura și psihologia la mai multe colegii din Argentina și a obținut diploma în Teologie.

Abilitățile sale de lider au fost recunoscute, iar în 1973, la doar 36 de ani, a fost numit superior al ordinului iezuit în Argentina, funcție pe care a deținut-o până în 1979.

În 1992, Jorge Mario Bergolio a fost consacrat episcop auxiliar de Buenos Aires pentru ca șase ani mai târziu să devină Arhiepiscop de Buenos Aires.

Sub jurisdicția Arhiepiscopului Bergolio au intrat și credincioșii de rit bizantin din capitala Argentinei printre care s-au numărat și enoriașii aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.

Cariera eclezială a Arhiepiscopului Jorge Mario Bergolio a cunoscut o nouă ascensiune în februarie 2001 când Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea l-a numit cardinal și primat al Argentinei. În această calitate, viitorul Suveran Pontif a participat la cea de a 10-a și cea de a 11-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor de la Vatican din 2001, respectiv 2005.

În Curia Romană, cardinalul Bergolio a devenit membru al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, al Congregației pentru Cler și al Congregației pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viață Apostolică.

Activitatea cardinalului Bergolio a vizat și Consiliul Pontifical pentru Familie al cărui membru a devenit în 2005. Conferința Episcopilor din Argentina l-a avut ca președinte în perioada 2005 – 2001 pe cardinalul Jorge Mario Bergolio. Retragerea Papei Benedict al XVI-lea în februarie 2013 a lăsat vacant Sfântul Scaun.

După mai multe întâlniri, Conclavul de la Vatican l-a ales la 13 martie 2013 în înalta demnitate de Suveran Pontif și de Cap al Bisericii Romano Catolice pe Arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Mario Bergolio care și-a luat numele de Francisc. După mai bine de 1200 de ani Biserica Romano Catolică avea un papă din afara Europei. Francisc devenea totodată primul Suveran Pontif ales din rândul clerului sud-american.​

Ca Episcop al Romei, Papa Francisc a stabilit tonul pontificatului său chiar în seara alegerii sale. „Să ne rugăm pentru întreaga lume, ca să existe un mare spirit de fraternitate”, spunea Suveranul Pontif atunci, de la balconul Bazilicii Sfântul Petru.

A rămas fidel acestor cuvinte, încurajând oamenii de orice religie sau rasă să-și amintească de umanitatea pe care o au în comun. Francisc a fost un constructor de punți, căutând să colaboreze cu toate credințele și confesiunile.

Apărător al săracilor și marginalizaților

Figură atipică și primul pontif non-european din ultimii aproape 1.300 de ani, Francisc a fost un susținător neobosit al celor săraci, al migranților și al protecției mediului, însă diviziunile privind relațiile între persoane de același sex și modul de gestionare a scandalurilor de abuzuri din interiorul Bisericii au persistat de-a lungul întregului său pontificat.

Papa a militat cu fermitate pentru drepturile migranților, criticând dur politicile de deportare ale președintelui american Donald Trump în lunile premergătoare morții sale.

Francisc, al cărui pontificat a reprezentat un contrabalans la ascensiunea populismului naționalist, s-a aflat adesea sub tirul criticilor din partea forțelor catolice conservatoare influente din Statele Unite.

Papa Francisc a murit la 88 de ani, în a doua zi de Paște

Papa Francisc, vocea celor săraci care a remodelat Biserica Catolică, a murit la 21 aprilie anul acesta, în a doua zi de Paște, la ora 7.35, la vârsta de 88 de ani. Suveranul Pontif avusese duminică, în prima zi de Paște, o apariție surpriză în Piața Sfântul Petru, când a transmis un mesaj miilor de credincioși adunați pentru a sărbători Paștele.

Moartea lui Francisc, care a devenit primul papă latino-american în 2013 și a fost unul dintre cei mai în vârstă papi din istoria Bisericii, a survenit la câteva săptămâni după ce fusese externat dintr-un spital din Roma, unde a luptat cu o formă gravă de pneumonie la ambii plămâni.

Echipa sa medicală a declarat că starea lui se stabilizase, permițându-i să își continue convalescența la reședința sa, Casa Santa Marta, din Vatican. La două săptămâni după externare, Suveranul Pontif i-a bucurat pe credincioși cu o apariție surpriză în Piața Sfântul Petru.

Starea de sănătate a Papei s-a deteriorat în luna februarie, din cauza unei pneumonii, astfel încât Suveranul Pontif a fost internat în spital timp de cinci săptămâni.