O echipă de chirurgi a menținut un bărbat în viață fără plămâni, timp de 48 de ore. Cum s-a întâmplat asta

O echipă chirurgi a reușit să mențină în viață un bărbat aflat în stare critică timp de 48 de ore fără plămâni, în timp ce aștepta un transplant bilateral de plămâni – o abordare radicală care ar putea fi folosită din nou pentru anumiți pacienți selectați, scrie Science Alert.

O echipă de la Universitatea Northwestern din SUA a construit un sistem de plămân artificial total (TAL), care oxigenează sângele așa cum o fac în mod normal plămânii, gestionând în același timp fluxul sanguin și protejând inima.

Sistemul TAL a fost esențial pentru stabilizarea pacientului și pregătirea acestuia pentru primirea unei perechi de plămâni de la un donator. La mai bine de doi ani de la intervenție, pacientul s-a recuperat bine și are plămâni care funcționează complet normal.

Povestea începe în primăvara anului 2023, când bărbatul, în vârstă de 33 de ani, a dezvoltat o insuficiență pulmonară asociată gripei. Aceasta a evoluat rapid spre pneumonie, sepsis și ceea ce este cunoscut sub numele de sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA).

„A dezvoltat o infecție pulmonară care nu a mai putut fi tratată cu niciun antibiotic, deoarece era rezistentă la toate”, spune chirurgul toracic Ankit Bharat. „Acea infecție a făcut ca plămânii să se lichefieze și apoi a continuat să se răspândească în restul corpului”.

Abordarea standard ar fi fost conectarea pacientului la un sistem de susținere a vieții și acordarea de timp plămânilor pentru a se recupera. În acest caz însă, plămânii erau problema principală și sursa infecției: bărbatul era aproape sigur condamnat dacă plămânii nu erau îndepărtați și foarte probabil să moară chiar și dacă ar fi fost îndepărtați.

Îndepărtarea ambilor plămâni – o pneumonectomie bilaterală – duce de obicei la insuficiență cardiacă din cauza perturbării fluxului sanguin.

Pentru a evita acest lucru și pentru a depăși limitările încercărilor anterioare, echipa medicală din spatele TAL a adăugat canale duble de flux sanguin și un șunt adaptiv, care permite echilibrarea variațiilor de flux.

Aparatul a reușit să mențină pacientul în viață suficient timp pentru ca organismul său să se recupereze astfel încât transplantul pulmonar să devină posibil. După îndepărtarea organelor, au apărut semne clare de recuperare din infecție.

Bharat și echipa sa au efectuat o analiză moleculară a plămânilor după îndepărtare, confirmând că nu exista nicio șansă ca aceștia să se recupereze singuri din SDRA.

Cicatrizarea și afectarea sistemului imunitar au făcut ca, în acest caz, transplantul pulmonar să fie absolut necesar.

„În mod convențional, transplantul pulmonar este rezervat pacienților cu afecțiuni cronice, cum ar fi boala pulmonară interstițială sau fibroza chistică”, explică Bharat. „În prezent, se crede că dacă cineva face SDRA sever, trebuie susținut și, în cele din urmă, plămânii își vor reveni.”

Aceasta este o abordare care ar putea fi utilizată din nou pentru a salva mai multe vieți. Deși construirea unui sistem TAL este posibilă în prezent doar în centre specializate, Bharat speră că inovațiile aplicate aici vor putea fi integrate în dispozitivele standard în viitor.

Deși un transplant bilateral de plămâni ar fi fost considerat anterior imposibil într-un astfel de scenariu, acum se știe că este realizabil și poate avea succes – și ar putea deveni o opțiune în cazuri viitoare, deși depinde în continuare de accesul rapid la plămâni de la donatori.

„În practica mea, pacienți tineri mor aproape în fiecare săptămână pentru că nimeni nu și-a dat seama că transplantul era o opțiune”, spune Bharat. „Pentru leziunile pulmonare severe cauzate de infecții respiratorii, chiar și în situații acute, transplantul pulmonar poate salva vieți”.

Un raport de caz despre această intervenție a fost publicat în revista Med.