Noua Zeelandă încearcă să cultive țesut de fructe în laborator

Oamenii de știință de la Plant & Food Research din orașul sudic Christchurch își propun să crească țesuturi de fructe din celule vegetale. Ei speră că vor avea gust și miros ca un fruct adevărat. Scopul este protejarea securității alimentare a țării.

„Aici, în Noua Zeelandă, ne pricepem la cultivarea culturilor horticole convenționale”, a spus dr. Ben Schon, principalul om de știință al programului Food by Design la Plant & Food Research susținut de guvern, „dar privind în viitor, există multe schimbări care vin în lume odată cu creșterea populației, creșterea urbanizării și schimbările climatice”.

Programul își propune să crească țesut de fructe fără părțile care sunt de obicei aruncate, cum ar fi miezul mărului sau coaja unei portocale. Asta ar urma să reducă risipa alimentară, a spus Schon.

Alimentele cultivate în laborator ar putea juca un rol esențial în agricultura durabilă, dar sunt încă în stadii foarte incipiente de dezvoltare, potrivit Dr. Ali Rashidinejad, un om de știință alimentar senior la Universitatea Massey din Auckland, care nu este implicat în program.

Deoarece alimentele cultivate în laborator sunt un concept complet nou, odată ce sunt dezvoltate, va trebui apoi să demonstreze că sunt sigure în fața organismelor de reglementare, probabil prin studii clinice costisitoare și lungi. „Depășirea unor astfel de obstacole poate dura ani, dacă nu decenii”, a spus Rashidinejad.

Consumatorii vor trebui, de asemenea, să accepte practica. Generațiile mai în vârstă s-ar putea dovedi ezitante, dar cercetările arată că generațiile mai tinere sunt dispuse să încerce alimente noi dacă acestea oferă beneficii pentru sănătate și limitează în același timp impactul asupra mediului, a spus Rashidinejad.

Programul Plant & Food Research, care a început în urmă cu 18 luni, se concentrează pe celulele din afine, mere, cireșe, feijoas, piersici, nectarine și struguri. Tehnologia ar fi probabil potrivită pentru creșterea țesuturilor de fructe în orașe, a spus dr. Sam Baldwin, lider de strategie la Plant & Food Research, în speranța că va reduce costurile și emisiile de carbon create la transportul alimentelor în centrele urbane.

Cu toate acestea, nu este clar cum s-ar compara amprenta de carbon a unor astfel de fructe cultivate în laborator cu cele cultivate folosind metode tradiționale, care ar putea fi transportate pe distanțe lungi dacă sunt importate.

Tehnologia ar putea compensa, de asemenea, hrana pierdută în timpul evenimentelor meteorologice. La începutul acestui an, ciclonul Gabrielle a decimat părți din Golful Hawkes, o zonă cunoscută sub numele de bolul cu fructe din Noua Zeelandă. Ciclonul a venit când mulți cultivatori de kiwi se pregăteau să recolteze.

Un articol de Arina Delcea