„Nicio țară nu este în siguranță”. Valul de căldură din țările nordice, amplificat de criza climatică

Valul de căldură prelungit din țările nordice, din iulie, a fost amplificat de criza climatică și arată că „nicio țară nu este în siguranță în fața schimbărilor climatice”, spun oamenii de știință, citați de The Guardian.

Norvegia, Suedia și Finlanda, țări cu climă răcoroasă, au fost lovite de temperaturi extreme, inclusiv un record de 22 de zile consecutive cu peste 30°C în Finlanda. Suedia a avut 10 nopți tropicale la rând, când temperaturile nu au coborât sub 20°C.

Încălzirea globală, cauzată de arderea combustibililor fosili, a făcut ca valul de căldură să fie de cel puțin 10 ori mai probabil și cu 2°C mai cald, spun cercetătorii. Unele date meteorologice și modele climatice utilizate în analiză au indicat că acest val de căldură ar fi fost imposibil fără colapsul climatic provocat de oameni.

Căldura a avut efecte extinse: spitale supraîncălzite și aglomerate, unele fiind nevoite să anuleze intervenții chirurgicale programate.

Sute de incendii de pădure au izbucnit, iar oameni au leșinat la evenimente din sezonul de vacanță. În timpul ultimului mare val de căldură din regiune, în 2018, 750 de persoane au murit prematur doar în Suedia, iar oamenii de știință se așteaptă la un bilanț similar odată ce datele vor fi procesate.

Fauna a fost, de asemenea, afectată, în special renii. Unii au murit din cauza căldurii, iar alții au intrat în orașe în căutare de umbră. Șoferii au fost avertizați că aceștia ar putea încerca să se răcorească în tunelurile rutiere.

O mare parte din emisfera nordică a experimentat valuri de căldură în ultimele săptămâni, inclusiv Marea Britanie, Spania și Croația, unde distrugerea provocată de incendiile de pădure este aproape dublă față de media ultimilor 20 de ani, precum și SUA, Japonia și Coreea de Sud. Oamenii de știință sunt siguri că criza climatică a intensificat aceste fenomene extreme.

Profesoara Friederike Otto, climatolog la Imperial College London și coordonatoare a colaborării World Weather Attribution (WWA), care a realizat analiza pentru țările nordice, a declarat: „Chiar și țările scandinave relativ reci se confruntă astăzi cu valuri de căldură periculoase, la un nivel de încălzire de 1,3°C – nicio țară nu este în siguranță în fața schimbărilor climatice. Arderea petrolului, gazului și cărbunelui ucide oameni chiar acum. Combustibilii fosili alimentează fenomene meteo extreme și, pentru a împiedica clima să devină și mai periculoasă, trebuie să încetăm să-i ardem și să trecem la energie regenerabilă”.

Valuri de căldură precum cel din Scandinavia vor deveni de cinci ori mai frecvente până în 2100 dacă încălzirea globală ajunge la 2,6°C – ceea ce este traiectoria actuală.

Maja Vahlberg, expert suedez la Centrul Climatic al Crucii Roșii și Semilunii Roșii, a spus: „Acest iulie ne-a reamintit că, în nord, căldura nu este o amenințare îndepărtată, ci pătrunde în spitale, centre de îngrijire și case. Infrastructura noastră nu a fost construită pentru a rezista la aceste temperaturi extreme, iar populația noastră îmbătrânită este din ce în ce mai vulnerabilă. Am văzut un ren stând în același petic de umbră trei zile la rând, fără să pască – un semn tăcut al stresului cauzat de căldură”.

Studiul rapid al WWA privind rolul încălzirii globale provocate de om în valul de căldură nordic a comparat probabilitatea temperaturilor ridicate în climatul actual, mai cald, cu cel din perioada preindustrială, concentrându-se pe cele mai fierbinți două săptămâni din fiecare țară.

S-a constatat că chiar și o creștere relativ mică de 0,2°C a temperaturii globale din 2018 până acum a dublat șansa unor astfel de valuri de căldură, ceea ce arată că fiecare fracțiune de grad contează. „Schimbările climatice transformă fundamental lumea în care trăim”, a spus dr. Clair Barnes, de la Imperial College London.

Un aspect remarcabil al valurilor de căldură a fost numărul nopților tropicale. „La o stație din nordul Suediei am avut 10 astfel de zile la sfârșitul lui iulie, ceea ce este extraordinar”, a spus prof. Erik Kjellström, de la Institutul Meteorologic Suedez.

Amalie Skålevåg, de la Institutul Meteorologic Norvegian, a declarat: „Nopțile fierbinți pot fi periculoase atunci când corpul nu are ocazia să se odihnească și să se recupereze după o zi toridă, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni preexistente”.

Efectele valului de căldură asupra renilor amenință mijloacele de trai ale comunităților indigene Sámi, care îi cresc de peste 1.000 de ani. „Astfel de perturbări amenință, de asemenea, sănătatea și dreptul lor de a-și păstra modul de viață – ceea ce face din schimbările climatice o problemă de drepturi ale omului”, a spus Vahlberg.