”Nici măcar o singură moleculă de gaz sau petrol nu ar trebui să importăm din Rusia!”. Interviu cu comisarul european pentru Energie

Dan Jørgensen este comisarul european responsabil de unul dintre cele mai sensibile portofolii în plină criză globală, care zguduie piețele petrolului și gazelor naturale în urma războiului din Iran.

Responsabilul pentru Energie al Comisiei Europene, care coordonează și strategia comunitară în domeniul locuințelor, a vizitat ieri Barcelona și a acordat un interviu cotidianului La Vanguardia, din care am extras cele mai importante răspunsuri la întrebări privind criza energetică actuală.

La Vanguardia: În ce punct ne aflăm?

Dan Jørgensen: Ne aflăm într-o situație foarte gravă și vreau să subliniez clar că, din păcate, este foarte probabil ca aceasta să se înrăutățească.

Nu vreau să fiu alarmist. Conform analizelor noastre, chiar și dacă mâine s-ar declara pacea, ne așteaptă săptămâni, luni și chiar ani dificili în ceea ce privește prețurile energiei.

Infrastructura de gaze naturale din regiune, în special cea din Qatar, a suferit o deteriorare atât de gravă încât îi va lua ani de zile să-și revină.

Acest lucru va avea, desigur, consecința menținerea prețurilor la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată.

Și în cazul petrolului?

Situația este puțin diferită. Producția se poate redresa mai rapid, așa că va fi o chestiune de săptămâni.

Dar câteva săptămâni pot fi cruciale dacă rămânem fără combustibil pentru avioane sau motorină. Sau dacă avem probleme de aprovizionare.

Piața mondială se află sub o presiune extremă. În cel mai bun caz, trebuie să ne pregătim pentru o vară destul de grea.

Zborurile vor fi mai scumpe și, în unele cazuri, s-ar putea chiar să asistăm la anulări. Acest lucru trebuie să fie un semnal de alarmă puternic.

 Trebuie să ne arate că tranziția către surse de energie regenerabile este absolut necesară.

A învățat Europa lecția de la ultima criză?

Din 2022, am implementat mult mai multe energii regenerabile. Dar încă nu este suficient.

Atâta timp cât importăm combustibili fosili în valoare de peste 370 de miliarde de euro pe an, vom fi prea vulnerabili.

De când a început războiul din Iran, am plătit peste 20 de miliarde de euro în plus pentru energie. Imaginați-vă dacă am avea acești bani pentru a investi în energii regenerabile.

Cum stă strategia UE pentru a reduce dependența de Rusia pe termen lung?

Numărul de ore pe zi în care prețul energiei electrice depinde, în medie, de gaz este acum mult mai mic decât în 2022. Nu mai depindem complet de o singură sursă, așa cum se întâmpla înainte.

 Ar fi o greșeală fundamentală să cumpărăm din nou energie de la Rusia. Nici măcar o singură moleculă de gaz sau petrol!

Am văzut cât de incomod este să depinzi de un inamic.

Chiar dacă se va ajunge la pace în Ucraina, nu ne putem permite să contribuim indirect la întărirea aparatului său militar.

Au fost divulgate unele dintre măsurile pe care le veți propune pentru a atenua impactul crizei, cum ar fi o zi de telemuncă pe săptămână…

Nu pot comenta scurgerile de informații, dar pot răspunde în termeni mai generali. Suntem conștienți că la Bruxelles nu putem propune măsuri foarte specifice ca soluție universală. Asta nu ar fi prudent.

Prin urmare, vom propune și recomanda diferite măsuri pe care statele membre, dacă le consideră utile, le vor putea utiliza. Deși pot părea nesemnificative individual, însumate ele fac o diferență reală.

De ce ați sfătuit Spania să nu reducă impozitele pe carburanți pentru a limita impactul războiului?

Într-o situație de penurie a unui produs, se urmărește reducerea consumului acestuia, nu invers. Susținând această măsură, se riscă obținerea unui rezultat contrar.

De aceea am spus că, dacă se poate evita, nu trebuie făcută. Dar nu este ceva ce interzicem la nivel european.

Dacă statele membre precum Spania decid să o facă oricum, și au propriile motive naționale, desigur, trebuie să acceptăm acest lucru. Cu toate acestea, probabil că nu este cea mai bună idee.

Ar putea această criză să compromită obiectivele climatice ale UE?

Nu, obiectivele noastre climatice sunt motorul multora dintre tranzițiile pe care trebuie să le întreprindem. Desigur, aș fi preferat să nu ne aflăm într-o criză precum cea actuală.

Dar unul dintre efectele sale pozitive este că se descoperă cu adevărat ce funcționează și ce nu. Eliminarea dependenței noastre de combustibilii fosili este benefică pentru securitatea noastră, pentru competitivitatea noastră și pentru decarbonizare.

Deși poate părea un paradox, măsurile pe care trebuie să le luăm acum ne vor permite să ne atingem obiectivele în lupta împotriva schimbărilor climatice.