Negrescu (PE): Tastatura, astăzi, pare să devină uşor-uşor chiar o armă; cine nu se apără poate să piardă

Transformarea digitală trebuie să fie un proiect de ţară, în condiţiile în care nouă din zece persoane folosesc astăzi instrumente digitale, însă doar două din zece ştiu într-adevăr cum să utilizeze aceste tehnologii într-o manieră utilă, inclusiv pe componenta profesională, a afirmat, vineri, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, la D-TECH Forum.

“Chiar dacă 9 din 10 persoane, astăzi, folosesc instrumente digitale, din nefericire aproximativ 2 din 10 persoane ştiu într-adevăr cum să folosească aceste tehnologii într-o manieră utilă, inclusiv pe componenta profesională. Ceea ce înseamnă că 8 din 10 sunt rămaşi în urmă, 8 din 10 români nu ţin pasul. 8 din 10 români nu au competenţe necesare pentru a folosi aceste instrumente într-o manieră în care să le ofere o şansă în plus, inclusiv pentru un job mai bun. De aceea, trebuie să luăm în considerare şi riscurile pe care acest lucru le reprezintă”, a spus Negrescu, potrivit Agerpres.

Vicepreşedintele PE a atras atenţia că revoluţia digitală vine şi cu riscuri, de aceea a solicitat Comisiei Europene ca 30% din viitorul fond european pentru competitivitate să meargă spre această zonă de transformare digitală.

“Revoluţia digitală vine şi cu riscuri. Am trecut prin aceste momente, cu atacuri cibernetice. Aţi observat probabil în comunicările publice atacuri la infrastructura electorală, faptul că am avut zeci de mii de atacuri cibernetice asupra instituţiilor publice, faptul că şi acum companiile din zona privată au dificultăţi în a ne proteja datele şi cu regularitate auzim comunicări cu privire la furtul unor date cu caracter personal. Trebuie mult mai mult şi mult mai repede. De aceea, împreună cu actori relevanţi din Parlamentul European, am solicitat Comisiei Europene ca 30% din viitorul fond european pentru competitivitate să meargă către această zonă de transformare digitală. Să menţinem acest subiect ca prioritate, alături de componenta de apărare şi componenta de competitivitate, pentru că este evident că zona de cyber, zona de digital definesc şi influenţează inclusiv cei doi piloni care fac să fie pe viitor elementele centrale ale politicii europene. Deci, nu vorbim doar de viteză, vorbim şi de siguranţă, pentru că tastatura, astăzi, pare să devină uşor-uşor, o spun cam dur, chiar o armă, aşa că cine nu se apără, cine nu are mecanismele pentru a se apăra, poate să piardă”, a transmis europarlamentarul român.

În opinia acestuia, transformarea digitală trebuie să fie una incluzivă, pentru că ar fi complicat să trăim în continuare într-o Românie, respectiv Europă, divizată între cei care înţeleg acest sistem şi cei care nu pot opera corespunzător cu tehnologia digitală.

“Aş vrea să subliniez faptul că transformarea digitală trebuie, în opinia mea, să fie una incluzivă. E un concept cheie, dar pentru mine înseamnă mult mai bun, pentru că ar fi complicat să trăim în continuare într-o Românie divizată, într-o Europă divizată între cei care înţeleg acest sistem şi cei care nu pot opera corespunzător cu tehnologia digitală. Aţi văzut probabil ştirile false care au circulat despre propunerea pe care a făcut-o UE privind crearea permisului auto digital sau privind crearea paşaportului digital, adică o platformă unde poţi să-ţi urci toate documentele pentru a nu le pierde, documente care să fie recunoscute oficial. Aţi văzut pe internet, mai ales în România, dar nu doar în România, cum oamenii erau duşi în eroare, li se spunea cetăţenilor că datele noastre vor fi furate, că cineva vrea să aibă acces la date cu caracter personal, că Europa vrea să ne controleze. Nimic mai fals, dar aceste informaţii au circulat şi au generat inclusiv reacţii de ordin politic. Aşa că digitalizarea fără echitate poate să devină o nouă formă de excluziune şi nu putem uita sau ignora acest lucru”, a arătat Victor Negrescu.

În acest context, oficialul PE este de părere că transformarea digitală trebuie să fie un proiect de ţară, poate chiar un proiect de viitor pentru Europa.

“Eu cred că transformarea digitală nu trebuie să fie doar un proiect tehnic. Eu cred că transformarea digitală trebuie să fie un proiect de ţară, poate chiar un proiect de viitor pentru Europa. Trebuie să lucrăm cu toţii împreună, atât pe zona publică, cât şi pe zona privată. Avem responsabilitatea să nu pierdem trenul şi să ne asigurăm că România este într-adevăr un hub digital european, un loc unde ideile se transformă în inovaţii, unde fiecare tânăr are acces la competenţe digitale, unde datele sunt protejate, nu doar exploatate, unde statul nu doar digitalizează hârtii, ci îşi regândeşte funcţia în era digitală. Aşa că viitorul este acum. Eu cred în România digitală, cred în România care inovează, care se apără şi care contează pentru Europa, iar pentru asta nu avem nevoie doar de tehnologie, avem cu siguranţă nevoie de curaj, de leadership, de acţiune şi de astfel de formate care să ne permită să dialogăm şi să construim lucrările”, a adăugat el.

Prima ediţie a D-Tech Forum 2025 de la Bucureşti, un summit regional ce îşi propune să alinieze viziunile asupra digitalizării şi securităţii cibernetice în contextul Planului European de Competitivitate, are loc vineri la sediul BNR. La eveniment participă, printre alţii, vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

De asemenea, la forum mai participă ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi reprezentanţi ai instituţiilor din România responsabile de digitalizare şi securitatea cibernetică, alături de personalităţi de top din sectorul privat, precum şi experţi în securitate cibernetică din alte ţări din regiune.

Potrivit organizatorilor, o parte dintre subiectele propuse a fi dezbătute sunt asigurarea accesului democratic la societatea şi serviciile digitale, aplicaţii AI în automatizarea serviciilor digitale, aplicaţii pentru reţele şi tehnologie 5G/6G, acces universal la plăţi electronice, asigurarea confidenţialităţii versus lupta împotriva terorismului, reglementarea securităţii cibernetice, factorul uman în evaluarea riscurilor cibernetice, dar şi altele mai tehnice precum securitatea dispozitivelor mobile sau protejarea echipamentelor în IoT.