Nazare: Creșterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit, ci câștigată prin productivitate

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România traversează o perioadă de ajustare necesară, nu o criză, după ani în care creșterea economică a fost susținută de consum alimentat prin deficite tot mai mari.

Oficialul susține că noul model economic trebuie să se bazeze pe productivitate și competitivitate, nu pe deficit bugetar, și a prezentat un pachet amplu de relansare axat pe investiții strategice, inovare și consolidare fiscală graduală.

Schimbare de paradigmă: de la consum pe datorie la competitivitate

Modelul de creștere al României s-a bazat prea mult timp pe consum alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari, a declarat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, situația actuală nu reprezintă o criză, ci consecința anticipată a unei schimbări deliberate de paradigmă economică.

În ultimele două decenii, România a înregistrat o convergență semnificativă a veniturilor, susținută de integrarea europeană. Totuși, progresul a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice și disparități regionale. Ritmul modest de creștere de 0,6% în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au generat întrebări legitime, însă ministrul susține că ajustarea era necesară.

„Prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității”, a afirmat Nazare, subliniind că, în actualul context geopolitic și financiar european, creșterea economică trebuie fundamentată pe productivitate.

Consolidare fiscală: cel mai ambițios efort postaderare

Ministrul a evidențiat că efortul de consolidare fiscală din 2025–2026 este poate cel mai ambițios din perioada postaderare. La finalul anului 2025, deficitul bugetar cash a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de 2024.

Cheltuielile de personal au fost reduse cu 0,6% din PIB, în timp ce investițiile publice au fost protejate. Pentru finalul acestui an, Executivul estimează o reducere a deficitului la circa 6,2% din PIB, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu.

Nazare a subliniat că disciplina fiscală este un mijloc, nu un scop în sine, iar obiectivul real este transformarea modelului economic.

Pachet de relansare economică: investiții strategice de 5 miliarde de euro

Ministrul a prezentat elementele centrale ale pachetului de relansare adoptat recent, care urmărește orientarea economiei către competitivitate și producție.

Pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii investițiilor strategice de peste 200 de milioane de euro, prin granturi, credite fiscale, garanții de stat și participații la capital. Anvelopa totală pentru toate programele de sprijin până în 2032 este de 5 miliarde de euro.

Fondurile vor fi direcționate către șapte sectoare prioritare, printre care materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare.

Stimularea inovării și sprijin pentru IMM-uri

Printre noutăți se numără introducerea unui credit fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare, care reduce direct obligațiile fiscale ale companiilor și transmite un semnal de predictibilitate investitorilor.

De asemenea, schema „Hub România” sprijină IMM-urile inovatoare prin granturi și deduceri de până la 200% pentru investiții în tehnologii de frontieră, precum inteligența artificială, biotehnologia și robotica avansată.

În prezent, România este clasificată drept inovator emergent, situându-se la aproximativ 38% din media Uniunii Europene în domeniul inovării.

Facilități fiscale și sprijin pentru finanțare

Guvernul a introdus amortizarea superaccelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026, un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi și o bonificație de 3% pentru plata la termen a obligațiilor fiscale.

Totodată, a fost majorat plafonul pentru TVA la încasare și capitalizată Banca de Investiții și Dezvoltare, iar EximBank și BID sunt mobilizate pentru a susține creditarea investițiilor productive. Se are în vedere și dezvoltarea pieței de capital și facilități pentru pregătirea proiectelor în parteneriat public-privat.

Digitalizarea, politică macroeconomică

Nazare a subliniat că digitalizarea fiscală nu mai este doar un proiect administrativ, ci un instrument de politică macroeconomică. Fiecare pas în digitalizare consolidează conformarea fiscală și susține dezvoltarea unui ecosistem digital robust.

Integrarea în agenda europeană a competitivității

Potrivit ministrului, agenda de reformă a României este aliniată dezbaterii europene privind deficitul de inovare, piața unică digitală și dependențele strategice.

România susține finalizarea Uniunii Piețelor de Capital, reechilibrarea poverii fiscale și crearea unui Fond European pentru Competitivitate, aliniat sectoarelor prioritare naționale.

Obiectivul: România, contributor la competitivitatea Europei

Strategia economică se bazează pe trei direcții majore: prioritizarea investițiilor în fața cheltuielilor curente, maximizarea absorbției fondurilor europene și implementarea reformelor structurale.

„Nivelul nostru de ambiție nu este doar ca România să se alăture grupului țărilor cu venituri ridicate, ci să contribuie decisiv la obiectivul unei Europe mai competitive și reziliente”, a transmis ministrul Finanțelor.

Nazare: Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje

Bugetul pe 2026 este unul de responsabilitate şi echilibru, construit pe un nou nivel record al investiţiilor şi fondurilor europene atrase, iar modul în care îl construim transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României, susţine ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

“Am prezentat ieri în şedinţa coaliţiei proiectul de buget pentru 2026. Este un buget de responsabilitate şi echilibru, dar construit pe un nou nivel record al investiţiilor şi al fondurilor europene atrase în România, care vor susţine relansarea. Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deşi, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investiţiile se ridică peste nivelul anului 2025 – cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei. Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranţe false populaţiei vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiţii pentru finanţare mai avantajoasă – toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români. Bugetul pe 2026 nu este despre promisiuni, ci despre stabilitate, investiţii şi disciplină. Modul în care construim acest buget transmite semnale despre credibilitatea şi seriozitatea României. Este un buget care susţine creşterea economică sănătoasă, pe termen lung”, a scris ministrul, marţi, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că în acest fel se marchează trecerea de la un model bazat pe consum şi cheltuieli curente la un model bazat pe investiţii, fonduri europene şi disciplină fiscală.

De asemenea, ministrul a adăugat că bugetul este “realist şi onest”, construit fără artificii şi fără presiune fiscală suplimentară în 2026, după ce măsurile de corecţie adoptate anterior (inclusiv eliminarea IMCA şi ajustările în regimul microîntreprinderilor) au stabilizat baza de venituri şi au permis o planificare bugetară credibilă, orientată spre investiţii.

Totodată, este un buget al moderaţiei şi responsabilităţii administrative, în care reforma aparatului public şi reducerea sporurilor (condiţii vătămătoare, fonduri europene, doctorat) conduc la diminuarea ponderii cheltuielilor curente în PIB şi creează spaţiu fiscal real pentru dezvoltare.

“Este un buget de dezvoltare accelerată, care ridică ponderea investiţiilor peste nivelul record de 7,2% din PIB de anul trecut şi majorează cu aproximativ 30% bugetul finanţat din fonduri europene, integrând PNRR, politica de coeziune şi componenta SAFE. Este un buget dedicat comunităţilor şi autorităţilor publice locale, cu un nivel istoric al resurselor – de 84 de miliarde de lei faţă de 76 de miliarde de lei în 2025 – şi cu aproximativ 70% din fondurile europene direcţionate către proiecte locale şi regionale, asigurând astfel cofinanţările necesare şi continuitatea investiţiilor în teritoriu. Este un buget orientat către mediul de afaceri şi relansare economică – atât prin sumele din investiţii care ajung în economie, cât şi prin stimularea investiţiilor productive, deductibilităţi pentru profitul reinvestit şi scheme moderne de ajutor de stat şi credite fiscale dedicate industriei, exploatării resurselor, inovării şi reîntoarcerii capitalului uman din afara ţării în România. Ştiu că nevoile sunt mari în toate domeniile, însă tocmai de aceea este esenţial să rămânem ancoraţi în realism şi responsabilitate. Sunt convins că, prin dialog, transparenţă şi cooperare, vom adopta în curând un buget solid, care să ofere României stabilitate, credibilitate şi direcţie clară de dezvoltare”, a punctat Nazare.

Coaliţia de guvernare a decis ca miercuri să aibă loc şedinţa de închidere a bugetului, în format complet, pentru a finaliza toate capitolele şi a adopta forma agreată la nivelul coaliţiei.