Muniții pentru Ucraina: Armata americană își atinge limitele pentru anumite tipuri de echipamente. Analiză France Presse

SUA se constituie de departe drept cel mai important donator de armament Ucrainei, cu o asistenţă militară acordată Kievului de peste 16,8 miliarde de dolari.
Dar stocurile americane pentru anumite echipamente „îşi ating nivelurile minim necesare pentru planificare şi instruire” şi reaprovizionarea la nivelul de dinaintea invaziei ar putea lua „mai mulţi ani”, potrivit lui Mark Cancian, de la Center for strategic and international studies (CSIS).
Echipamente mai vechi sunt disponibile şi „vor reprezenta o parte din ce în ce mai importantă a transferurilor” în viitor, adaugă într-o notă recentă acest ex-colonel al Corpului de puşcaşi marini, care a fost responsabil de achiziţionarea armamentului pentru Pentagon între anii 2008 şi 2015.
„Suntem pe cale să tragem învăţăminte” din necesităţile de muniţii ale armatei americane într-un conflict între mari puteri, care sunt „net superioare” previziunilor, a recunoscut un responsabil militar american, sub rezerva anonimatului.
Industria americană de apărare a fost forţată să-şi reducă producţia în mod drastic în anii 1990, când SUA au dorit să profite de beneficiile păcii după destrămarea URSS.
Numărul grupurilor din industria de apărare şi de construcţie aeronautică a trecut de la 51 la 5 în câţiva ani.
În prezent, guvernul american trebuie să convingă industria să redeschidă lanţuri de montaj şi de relansare a producţiilor care fuseseră abandonate, precum cele de rachete antiaeriene Stinger, a căror producţie a încetat în 2020.
Unele dintre aceste echipamente au devenit emblematice în războiul din Ucraina, precum Javelin, arma antitanc larg utilizată de forţele ucrainene la începutul conflictului pentru a respinge o coloană de tancuri ruseşti care încercase să intre în Kiev, sau HIMARS, lansatorul de rachete montat pe blindate uşoare, care joacă un rol important în contraofensivele ucrainene în estul şi sudul ţării.
Stocurile americane din muniţii necesare pentru HIMARS, rachete ghidate prin GPS GMLERS sunt totuşi limitate, potrivit lui Cancian.
„Dacă SUA au livrat Ucrainei o treime din inventarul lor de GMLERS, aşa cum au făcut-o pentru Javelin şi Stinger, Ucraina a primit între 8.000 şi 10.000 din ele”, un număr suficient pentru „câteva luni”, explică expertul CSIS.
Or, Lockheed Martin nu produce în prezent decât 5.000 de astfel de rachete de înaltă precizie anual şi, chiar dacă guvernul american a deblocat fonduri pentru accelerarea acestei producţii, SUA vor avea nevoie de mai mulţi ani pentru a-şi reconstitui stocurile, adaugă el.
Washingtonul a livrat Kievului circa 8.500 de rachete pentru Javelin, dar producţia anuală a acestui armament simbol al rezistenţei ucrainene nu este decât de 1.000 de rachete.
SUA au comandat în mai rachete de 350 milioane de dolari de la Raytheon şi Lockheed Martin, dar vor trebui mai mulţi ani pentru ca stocurile americane să fie reconstituite.
Armata americană a furnizat 880.000 de obuze de calibru 155 mm Kievului, adică trei sferturi din totalul furnizat de ansamblul ţărilor occidentale, potrivit cifrelor Pentagonului.
„Este probabil aproape limita a ceea ce SUA sunt pregătite să doneze fără risc pentru propriile sale capacităţi de apărare”, potrivit lui Cancian. Dar numeroase ţări fabrică astfel de muniţii în lume şi este puţin probabil ca livrările pentru Ucraina să se întrerupă, a precizat el.
Producţia industrială de apărare americană „accelerează”, a asigurat marţi responsabila pentru Rusia din cadrul Ministerului american al Apărării, Laura Cooper. Ea a transmis că SUA vor continua să furnizeze asistenţă Ucrainei „oricât de mult timp va fi necesar”.
Sursa: Agerpres