Modulul spaţial japonez SLIM a supravieţuit în mod neaşteptat nopţii selenare. A fost restabilită comunicarea cu acesta

Agenţia spaţială niponă JAXA a anunţat luni că modulul său SLIM de pe Lună a supravieţuit în mod neaşteptat nopţii selenare, fiind restabilită comunicarea cu acesta, la peste o lună de la momentul la care acesta s-a plasat cu succes, „la punct fix”, pe satelitul natural al Pământului, informează Reuters şi AFP.
Modulul SLIM (Smart Lander for Investigating Moon) a reuşit pe 20 ianuarie o selenizare controlată la doar 55 de metri distanţă de ţinta sa, realizând astfel o coborâre cu un grad foarte mare de precizie şi făcând din Japonia cea de-a cincea ţară din lume care a plasat cu succes o sondă pe satelitul natural al Terrei, după Statele Unite, URSS, China şi India.
Modulul Odysseus al americanilor de la Intuitive Machines i-a urmat exemplul, săptămâna trecută, în contextul în care ţările şi companiile se întrec în competiţia aselenizărilor controlate în căutarea resurselor şi a amplasării pe solul selenar a unor baze cu echipaj uman.
Din cauza unei probleme de ultim moment la un motor, SLIM s-a plasat pe scoarţa lunară într-o poziţie înclinată şi celulele sale fotovoltaice nu primeau lumina solară, ceea ce i-a obligat pe inginerii de la JAXA să îl dezactiveze într-o primă etapă.
CITEȘTE ȘI: Oamenii de știință au descoperit trei Luni noi în sistemul nostru solar
După schimbarea unghiului razelor solare, micul dispozitiv a revenit la viaţă pentru două zile, în această săptămână, şi a început să realizeze observaţii ştiinţifice ale rocilor lunare.
JAXA a declarat anterior că sonda nu a fost concepută pentru a supravieţui unei nopţi selenare.
„Noaptea trecută, a fost trimisă o comandă către SLIM şi s-a primit un răspuns, confirmând că modulul a supravieţuit nopţii selenare şi şi-a păstrat capacitatea de comunicare!”, a declarat JAXA pe reţeaua socială X.
Comunicaţiile au fost „‘întrerupte la scurt timp după aceea, deoarece era încă amiază lunară, iar temperatura echipamentului de comunicaţii era foarte ridicată”, a precizat JAXA.
„Sunt în curs de desfăşurare pregătiri pentru reluarea operaţiunilor după ce temperatura instrumentelor se va răci suficient”, a adăugat agenţia spaţială niponă.
SLIM a aselenizat într-un mic crater cu un diametru mai mic de 300 de metri, denumit Shioli. Înainte de a fi dezactivat, modulul a eliberat fără probleme cele două mini-rovere ale sale, construite pentru a realiza analize ale rocilor provenite din structura internă a Lunii (mantaua lunară), încă foarte puţin cunoscută de oamenii de ştiinţă.
La mai bine de 50 de ani de când oamenii au păşit pentru prima dată pe Lună – americanii, în 1969 – satelitul natural al Terrei a devenit din nou subiectul central al unei curse globale.
Programul american Artemis prevede trimiterea unor astronauţi pe Lună, un proiect ce a fost de curând amânat pentru septembrie 2026 şi care vizează, pe termen lung, construirea unei baze lunare permanente. China dezvoltă la rândul ei proiecte concurente asemănătoare.
Primele două tentative ale Japoniei de aselenizare au eşuat. În 2022, o sondă JAXA, Omotenashi, aflată la bordul misiunii americane Artemis 1, a suferit o defecţiune fatală a bateriilor la scurt timp după ce a fost ejectată în spaţiu.
Anul trecut, un modul de aselenizare al companiei private nipone ispace s-a prăbuşit pe suprafaţa Lunii, după ce a ratat etapa crucială a unei coborâri controlate.
Săptămâna trecută, Statele Unite au revenit pe Lună pentru prima dată după mai bine de 50 de ani, cu o sondă a companiei private americane Intuitive Machines aflată sub contract cu agenţia spaţială americană NASA. Intuitive Machines a anunţat că sonda sa se află probabil răsturnată pe o parte, însă datele ştiinţifice şi imaginile ar trebui totuşi să poată fi recuperate.
Aselenizarea controlată rămâne o provocare tehnologică uriaşă, chiar şi pentru marile puteri spaţiale. O altă companie privată americană, Astrobotic, aflată de asemenea sub contract cu NASA, a eşuat, la începutul lunii ianuarie, în tentativa sa de a plasa prima sa sondă pe Lună. Sursa: Agerpres