”Modelul Ostbelgien”: cetățenii formulează recomandări pentru legislatori. Participanții spun că demersul le-a reînnoit încrederea în guvern

Mai multe persoane s-au întâlnit într-o clădire parlamentară din piatră albă din estul Belgiei, în cursul unei recente zile de sâmbătă. Aceștia au purtat o dezbatere aprinsă cu privire la politica regională în materie de pensionare și au formulat o serie de recomandări. Nu erau însă oficiali aleși, ci cetățeni obișnuiți, un șofer de camion, un kinetoterapeut, un asistent de laborator și alții, care participau la un demers ce poate părea neobișnuit într-o democrație modernă: guvernarea mai directă de către cetățeni.

În Ostbelgien, o regiune vorbitoare de germană cu aproximativ 80.000 de locuitori, rezidenții sunt aleși anual prin tragere la sorți pentru a se reuni într-un grup care să formuleze recomandări pentru legislatori pe teme precum sănătatea, educația și serviciile sociale, notează The New York Times.

Proiectul, cunoscut sub numele de „Modelul Ostbelgien”, a început acum șase ani, ca o modalitate de a crește încrederea în guvern. Cei care l-au inițiat spun că acum pare mai important ca niciodată.

Sondajele indică o creștere a nemulțumirii față de democrație în țările mai bogate, inclusiv în Statele Unite și în mare parte din Europa. Partidele de extremă dreaptă sau populiste au profitat de nemulțumirea alegătorilor și au urcat în topul sondajelor din Franța, Marea Britanie și Germania, fiind la guvernare sau în coaliții în Ungaria, Italia și Suedia.

Oliver Paasch, ministru-președinte al Ostbelgien, a declarat că oficialii trebuie să găsească modalități de a răspunde frustrării publice.

„Dacă vrem ca cetățenii să aibă mai multă încredere în politicieni, noi, politicienii, trebuie să oferim mai multă încredere cetățenilor”, a spus el.

Există semne că adunările cetățenești, numite în germană Bürgerversammlungen, au avut un anumit impact.

O recomandare deja implementată este interzicerea telefoanelor mobile în școlile gimnaziale și licee. O adunare cetățenească a propus o interdicție parțială în 2022, iar un grup ulterior a susținut o interdicție totală, care a intrat în vigoare în septembrie.

Isabelle François, profesoară și participantă la adunarea din 2022, a declarat că fusese mult timp neîncrezătoare în politicieni și frustrată de ineficiența guvernului. Dar după participarea la adunare, a înțeles mai bine procesul legislativ și de ce schimbările durează atât de mult. De asemenea, a realizat cât de important este să aduni oameni din toate domeniile vieții pentru a dezbate cea mai bună soluție.

„Fiecare trăiește în propria lume, iar noi trebuie să vedem și punctele de vedere ale celorlalți pentru a găsi o soluție care să se potrivească tuturor”, a spus François, în vârstă de 29 de ani.

Experiența a inspirat-o să candideze la alegerile locale anul trecut. Deși a pierdut, spune că ar putea să încerce din nou în viitor.

Cum funcționează adunările cetățenești

În Ostbelgien, anual se trimit aproximativ 1.500 de scrisori către rezidenți aleși aleatoriu. Dintre cei care își arată interesul, aproximativ 30 sunt selectați să participe la adunarea cetățenească.

Începând cu luna septembrie, aceștia se întâlnesc sâmbăta, câteva ore, pe o perioadă de două luni sau mai mult, dacă e necesar, și primesc un subiect de dezbatere. Fiecare participant primește un onorariu de aproximativ 115 euro pe zi. Întâlnirile au loc în clădirea parlamentului regional, care a servit ca spital militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar discuțiile sunt moderate de o persoană angajată de guvern.

Deși recomandările adunărilor nu sunt obligatorii, legislatorii trebuie să le ia în considerare, iar multe au fost adoptate. Printre schimbările propuse și implementate se numără: relaxarea criteriilor pentru locuințele sociale, includerea membrilor familiei rezidenților în consiliile centrelor de îngrijire și alocarea de fonduri pentru încurajarea tinerilor să urmeze profesii precum cea de asistent medical, aflată în criză în regiune.

Experimentul belgian amintește de democrația antică ateniană, din secolul al V-lea î.Hr., când grupuri de bărbați liberi erau alese prin tragere la sorți pentru a ocupa funcții guvernamentale anual. Totuși, acea cetățenie nu era foarte diversă, iar astăzi liderii din Eupen, capitala Ostbelgien, recunosc că ceea ce funcționează într-o regiune mică și relativ omogenă poate să nu fie aplicabil peste tot.

Domeniul de aplicare al adunărilor este, de asemenea, limitat la ariile unde guvernul regional are control, precum educația și locuințele, și nu include subiecte mai controversate, cum ar fi imigrația, care ține de guvernul federal de la Bruxelles.

Thibault Simar, participant la actuala adunare, care discută politica de pensii, spune că, atunci când apare tema finanțării guvernamentale și discuția se îndreaptă spre presiunea bugetară generată de imigrație, moderatorul oprește deseori discuția.

„Singura mea teamă este că acest proiect este doar de fațadă”, spune Simar, în vârstă de 23 de ani, consilier clienți la o companie de energie. Totuși, a ales să se implice pentru că „vreau să văd ideile cetățenilor noștri puse în practică pentru binele comunității vorbitoare de germană și al Belgiei în ansamblu.”

Inițiative similare și în alte locuri

Inițiative similare au fost încercate în Seattle, Toronto, Madrid și alte orașe. Aproape unsprezece țări, inclusiv Irlanda, Marea Britanie, Franța și Muntenegru, au folosit diferite forme de adunări cetățenești la nivel național, potrivit Institute for Government, un grup de cercetare britanic.

În Portugalia, în 2008, guvernul orașului Lisabona a început să implice cetățenii în alocarea bugetului, inițiativă extinsă la nivel național în 2016. Ambele inițiative au fost întrerupte pe măsură ce prioritățile guvernamentale s-au schimbat.

Graça Fonseca, fost ministru al culturii în Portugalia, care a promovat aceste inițiative, a recunoscut că este dificil de măsurat eficiența lor, dar a spus că participanții le-au găsit semnificative.

„Oamenii vor să fie ascultați”, spune Fonseca. „Majoritatea cauzelor pentru creșterea mișcărilor conservatoare sau de dreapta țin de sentimentul oamenilor că au fost lăsați în urmă și că politicienii nu înțeleg cum le este viața.”

Michaela Rothkrantz, menajeră în Ostbelgien, spune că abia urmărise politica regională înainte să participe la adunarea cetățenească din 2022, pe tema politicii digitale. După aceea, a votat pentru prima dată la alegerile locale.

„Viața mea politică a trecut de la zero la 100”, spune Rothkrantz, în vârstă de 46 de ani. A avut o privire asupra modului în care funcționează oficialii aleși și a văzut guvernul implementând sugestiile adunării ei pentru îmbunătățirea accesului la internet și a serviciilor online pentru cetățeni. „Asta mă face cu adevărat mândră”, a subliniat ea.