Ministrul Apărării, Radu Miruță, EXCLUSIV la Frontul, despre Neptun Deep, programul SAFE, garanțiile NATO

România are în Marea Neagră o zonă economică exclusivă și resurse subterane uriașe. Cele mai mari în perimetrul Neptun Deep. Deși resursele acestea sunt controlate exclusiv de România, zona economică exclusivă nu reprezintă apele teritoriale ale României și nu se află sub incidența Art. 5 din Tratatul NATO. Dacă Rusia ne pune la încercare aici, avem un plan? Cum apărărăm această zonă economică exclusivă, resursele și independența energetică? Ministrul Apărării, Radu Miruţă, invitatul Alinei Grigore la emisiunea „Frontul“, de la TVR Info, a explicat.

Radu Miruță, ministrul Apărării: “Cu siguranță, da! Articolul 5 spune că e vorba de teritoriul național și apele teritoriale. De la țărm, de unde se sparge valul, 12 mile marine. Zona economică exclusivă e până la 200 de mile marine, adică o adâncime destul de mare în apă unde nu mai este teritoriu național. Însă România e preocupată de fructificarea acestor resurse care economic aparțin României. Chiar dacă MApN nu este responsabil, conform legii, de infrastructura critică, de conductele care aduc gazul la Marea Neagră sau ce se mai extrage acolo, armata română n-o să stea cu mâinile în sân uitându-se dacă s-ar întâmpla vreodată ceva acolo. Este un interes economic al țării noastre pentru care armata română are tot felul de planuri. Unul dintre planurile care ar ajuta foarte mult capacitatea de reacție este anunțarea incidentului în sine. Trebuie să fie o interacțiune între MApN, MAI și operatorul privat. Uitați ce se întâmplă în Marea Nordului, unde sunt situații oarecum asemănătoare. Operatorul privat și-a instalat însă o serie de senzori pe infrastructură care să anunțe instituțiile că este posibil să fi existat un incident. În momentul în care aflăm despre asta, în funcție de incident, de dimensiune, localizare sau consecințe, armata română evident că intervine pentru a apăra interesele naționale. Vedem dronele venind dinspre Insula Șerpilor. Avem radare care acoperă cupole destul de mari deasupra Mării Negre. Urmărim în permanență, 24 din 24 de ore tot ce se întâmplă în acea zonă”.

Despre Flota – Fantomă a Rusiei și Marea Neagră

“Referitor la flota – fantomă a Rusiei, cele 87 de nave câte incluse, în zona de responsabilitate a României nu este niciuna din Marea Neagră. Există în zona de responsabilitate a altor țări riverane Mării Negre, vedem asta, știm, dar și Marea Neagră e gestionată pe diverse segmente de fiecare țară riverană, iar pe suprafața gestionată de statul român, de Forțele Navale, nu a fost până acum vreo astfel de navă din flota-fantomă a Federației Ruse”.

Despre bruiajul Rusiei în zona Mării Negre

“Inclusiv în Strategia Națională de Apărare a României și în Strategia NATO, în zona în care este România și pentru România, Federația Rusă reprezintă, în continuare, principala amenințare. Așadar, mai multe lucruri decât aceste riscuri din zona economică exclusivă sunt luate în calcul în strategia națională, în planurile de apărare, în planurile de intervenție, cu privire la riscuri care sunt generate de Federația Rusă. Acum care din aceste riscuri se vor întâmpla, poate nu se va ântâmpla niciunul, rămâne de văzut. Nu am un glob de cristal în care să mă uit și să vă spun ce acțiuni va face și dacă va face vreodată. Vedem că există în momentul în care noi vorbim o serie de situații cu bruiaj comunicațional în Marea Neagră, inclusiv pentru navele românești. Asta vine de undeva și există capacitatea tehnică de a vedea care este sursa de emisie. Și nu vine din partea României”.

Citește și Ministrul Radu Miruță, la TVR Info, despre scrisoarea de mulțumire de la Donald Trump adresată României

Despre garanțiile NATO și investițiile în apărare

Este NATO doar un „tigru de carton” cum spune președintele american sau o alianță pe care ne putem baza, așa cum mereu ni s-au dat asigurări?

Radu Miruță, ministrul Apărării: “E cert că Alianța NATO ar fi mult mai slabă fără SUA. E cert că apărarea teritoriului european se realizează mai slab fără parteneriat cu SUA. În același timp Europa, după summitul de la Haga și mai cu seamă conferința de la Munchen de anul trecut, a înțeles că trebuie să investească mai mult pentru a-și apăra propriul teritoriu. Unele țări fac asta mai mult, altele nu. Polonia face mai mult decât România, România face mai mult decât Spania. Dar eu mă uit la situația României. Investim constant și avem o creștere uniformă a PIB, bani pe care noi îi alocăm înzestrării. Suplimentar în aceste momente rulăm 21 de proiecte de înzestrare apărute în ultimele țase luni prin programul SAFE. Mai multe decât suma proiectelor din ultimii ani. România arată nu doar că ea cheltuie bani pentru a se înzestra, ci și că dezvoltă capacități de producție pe teritoriul național. Pentru că, într-un caz de conflict, singura bucată pe care te poți baza este cea pe care o gestionezi tu, în interiorul țării tale. Restul sunt contracte. Cu niște obligații. Dar în funcție de dimensiunea, amplitudinea conflictului, contractele astea pot fi livrate mai devreme sau mai târziu. Dar ce gestionezi pe teritoriul național nu e doar o consecință pentru economie, este o consecință pentru securitatea națională. Și de la Ministerul Economiei am început asta, la Ministerul Apărării fac asta. Pe toate contractele pe care eu le semnez la MApN am început să pun un paragraf de două degete care obligă activitate în jurul acelui contract – indiferent cine este furnizorul – pe teritoriul României. Producție pe teritoriul național. Încet, încet, trebuie să capete culoare fabricile din industria națională de apărare care au fost folosite pentru combinații politice, o vacă de muls din care s-au hrănit unii și alții ai vremurilor, până când au ajuns niște clădiri de pe care pică tencuiala. Avem aceste capacități astăzi, m-am dus la Comisia Europeană și am propus ca pentru un eventual SAFE2 să țină cont în regulament de cuantificarea acestor capacități pe care unele țări le au, pentru că este în interesul țării mele. Noi nu avem toate fabricile utilate cu tehnologie de ultimă generație, dar le avem în locații strategice. Și va fi cel mai important aspect în următorii ani. Avem buncăre, avem capacități individuale de producere a energiei electrice, avem depozite specifice pentru armament. Contează. Eu vreau să fie enumerate într-un regulament și pentru asta să primim ceva. Să ne ajute să punem puțină culoare pe acele țigle cu mușchii de pe acoperișurile multor fabrici din România”.

“Multe companii au crescut prețul de achiziție cu 30% pentru programele din SAFE și nu vom juca așa”

”Ce urmează să achiziționeze MApN este public. Întreg planul de înzestrare a armatei. Cele 21 de proiecte introduse în SAFE sunt parte dintr-o listă mult mai mare, publică. Dar nu vom semna astfel de contracte cu mâinile legate la spate. Am început să primim răspunsuri la solicitări din partea acestor companii care au venit cu prețuri cu până 30% mai mari decât cele anunțate inițial. Pentru că știu că aceste contracte trebuie semnate până pe 30 mai, pentru că știu că România a anunțat că va achiziționa aceste produse, pentru că am cerut ca parte din ele să se facă în România și acum încearcă să condiționeze România să plătească mai mult. Sunt câte trei companii pentru fiecare produs. Avioane nu pot face decât doi-trei, arme de asalt trei-patru, nave două-trei. Au crescut prețurile cu 30% și vă spun că nu voi juca așa. Acceptăm să nu mai folosim banii din SAFE, să mergem în licitație publică deschisă, dar cu 30% mai mult noi nu vom plăti. Că ele joacă o chestie comercială în care încearcă să negocieze maximal, nu suntem în situația în care să spunem că s-au încheiat toate modelitățile de discuție. Nu toate companiile, dar foarte multe. Cum este programul pentru Piranha5, care se face la Uzina Mecanică București. Noi nu am cerut altceva pentru acel Piranha5, pentru că este un produs pe care armata română îl achiziționează constant. Am spus că pentru următoarea tranșă vrem să îl achiziționăm prin SAFE. Au venit cu propuneri de aproape 7 milioane. Nu se va întâmpla. E o perioadă în care abia am primit răspunsuri la aceste solicitări. S-a anunțat grupul de lucru, va fi o ședință de CSAT, va fi o aprobare a Parlamentului, nu ne jucăm cu achiziții în zona militară pe un colț de masă într-o cameră cu lumina stinsă. Datoria mea ca ministru este să merg în Parlament și să demonstrez de ce aprecierea noastră e că prețul e cu 30% mai scump. Și Parlamentul va decide”.

Declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță, în emisiunea Frontul, moderată de jurnalista TVR Alina Grigore, pot fi urmărite în secțiunea video de mai jos: