Miniștrii de externe din UE nu au reușit să cadă de acord asupra sancțiunilor contra Israelului

Un nou demers menit să impună sancţiuni ale Uniunii Europene contra Israelului nu a reuşit să strângă suficient sprijin în rândul statelor membre, a declarat marţi şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas după reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE de la Luxemburg, transmite dpa.

Spania, Belgia şi Irlanda au fost printre ţările care au pledat pentru o atitudine mai fermă a blocului comunitar faţă de Israel, după ce anul trecut s-au pronunţat pentru retragerea avantajelor comerţului liber.

Totuşi, ministrul de externe german Johann Wadephul a afirmat că astfel de măsuri ar fi ”nepotrivite”.

Wadephul a adăugat că acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui discutate cu Israelul chestiuni esenţiale, el dând ca exemple introducerea recentă a pedepsei cu moartea şi actele de violenţă comise de colonişti în Cisiordania.

”Mă aştept ca guvernul israelian ca întreg să contracareze această violenţă mai clar, mai ferm şi cu toate mijloacele disponibile în conformitate cu statul de drept”, a spus demnitarul german.

Nu trebuie să existe nicio anexare în Cisiordania, a susţinut Wadephul.

Germania este unul dintre aliaţii din UE cei mai apropiaţi ai Israelului. Totuşi, alte ţări membre UE, precum Spania, au fost până acum mult mai critice faţă de acţiunile guvernului israelian în Fâşia Gaza, Cisiordania, Liban şi Iran.

Şeful diplomaţiei spaniole Jose Manuel Albares i-a cerut Uniunii Europene să ia măsuri mai ferme împotriva Israelului, solicitând ca retragerea beneficiilor acordate în cadrul acordului de liber schimb – o măsură deja discutată anul trecut – să fie readusă în discuţie.

El a afirmat că UE îşi va pierde credibilitatea dacă nu îi poate spune Israelului că este nevoie de o schimbare de atitudine şi a condamnat încălcările încetării focului în Fâşia Gaza şi extinderea aşezărilor ilegale israeliene în Cisiordania.

Albares a calificat acţiunile israeliene în Liban drept un ”război de invadare cu încălcarea dreptului internaţional, implicând bombardarea la întâmplare”.

Ca posibil compromis în disputa internă referitoare la sancţiunile potenţiale contra Israelului, Franţa şi Suedia au propus limitarea importurilor de produse din aşezările ilegale israeliene din teritoriile palestiniene.

Kaja Kallas a menţionat că această propunere nu beneficiază de sprijin suficient. Suspendarea completă a acordului de parteneriat între UE şi Israel ar avea nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiţii: cel puţin 55% dintre statele membre votează pentru (adică 15 din actualele 27 de state membre) şi acele state membre reprezintă cel puţin 65% din populaţia totală a UE.

Consiliul UE trebuie în voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. În aceste cazuri, fiecare stat membru are drept de veto. În cazul votului cu unanimitate, abţinerea nu împiedică luarea unei decizii.

Unanimitatea se aplică, de exemplu, în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetăţenilor UE, extinderea Uniunii Europene, finanţele UE (resursele proprii şi bugetul pe termen lung al UE), armonizarea impozitării indirecte şi anumite măsuri în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, precum şi al protecţiei sociale.