Migraţia şi azilul, pe agenda reuniunii miniştrilor de Interne din UE. Austria deplânge situația din Lampedusa și cere rezultate, dar se ceartă cu Italia. Schengen nu e pe agendă
28 septembrie 2023, 06:41
Italia este puternic afectată în acest moment, cu criza din insula Lampedusa, și cere luarea unor măsuri imediate, în consonanță cu Austria, însă se ceartă cu Austria, care vrea să-și închidă granița cu Italia, a detaliat Lucian Pîrvoiu pentru principalul Telejurnal.
Din ce în ce mai multe state au decis să impună controale provizorii la frontierele lor, între Slovacia și Cehia, de exemplu, între Polonia și Germania, între Cehia și Germania, iar Austria practic s-a închis față de toate celelalte țări. Sunt controale prin selecție, care convin Austriei, aflată în plină campanie electorală.
”Astăzi noi vom vota în favoarea compromisului”, a declarat ministrul german de Interne, Nancy Faeser, în timpul reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană.
Mecanismul de criză va prelungi durata posibilă a detenţiei unui migrant la frontierele externe ale UE şi ar permite proceduri de examinare mai rapide şi simplificate ale cererilor de azil, pentru un număr mai mare de persoane exilate (cele care vin din ţări unde rata de răspuns pozitiv la cererile de azil este mai mică de 75%), pentru a le putea returna mai uşor.
Printre altele, textul prevede o declanşare rapidă a mecanismelor de solidaritate faţă de statul membru confruntat cu aflux de migranţi, în special sub forma redistribuirii solicitanţilor de azil sau a unei contribuţii financiare.
Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei, înainte de întâlnirile oficiale: „Suntem aici pentru a ne lupta pentru rezultate, pentru că avem nevoie de aceste rezultate. Şi cu asta spun ce am spus şi la început – când vezi imaginile de la Lampedusa, când vezi presiunea pusă pe Europa în întregime, trebuie să avansăm pentru a preveni aceste imagini.„
În ceea ce privește aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, problema rămâne în atenţia oficialilor europeni, care declară că nu există niciun motiv pentru care statele să nu fie primite. Din România, premierul Marcel Ciolacu a ameninţat că va ataca Austria la Curtea Europeană de Justiţie.
Implicaţiile pe care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei le are asupra securităţii interne a UE se află, de asemenea, pe ordinea de zi a Consiliului JAI.
În acest sens, miniştrii de Interne ai Uniunii discută despre prelungirea protecţiei temporare acordate persoanelor care au fugit din Ucraina după începutul războiului.
Acest mecanism, care a fost activat la 4 martie 2022, le permite persoanelor strămutate din Ucraina să beneficieze de drepturi armonizate în întreaga UE: şedere sau asistenţă medicală.
Iniţial, acest mecanism a fost prevăzut pentru un an şi a fost deja prelungit o dată, până la 4 martie 2024. Comisia a propus prelungirea sa cu încă un an, până la 4 martie 2025.
În ceea ce priveşte combaterea criminalităţii organizate şi a traficului de droguri, ordinea de zi cuprinde şi un punct referitor la cooperarea cu America Latină privind aspecte legate de securitatea internă, punct care va fi abordat în continuarea unui prânz de lucru pe aceeaşi temă.
Obiectivul prânzului care îi reunește pe miniştrii UE şi 14 miniştri care fac parte din Comitetul latino-american pentru securitate internă (CLASI) este de a promova şi consolida cooperarea operaţională dintre UE şi America Latină în lupta împotriva traficului de droguri şi împotriva criminalităţii organizate transnaţionale.
***
Anterioara reuniune a Consiliului JAI al Uniunii Europene s-a desfăşurat în zilele de 20 şi 21 iulie 2023, la Logrono, în Spania, fiind una informală. În cadrul întâlnirii, statele membre au discutat despre necesitatea de a face paşi înainte cu privire la Regulamentul de gestionare a crizelor şi la Pactul privind migraţia şi azilul pe care preşedinţia spaniolă a Uniunii (iul.-dec. 2023) îşi propune să o finalizeze înainte de sfârşitul actualei legislaturi europene.
***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE. Anual, au loc şase şedinţe JAI formale, se indică pe site-ul https://www.eumonitor.eu/.
La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.
Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.
Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.
Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. Preluare: Agerpres
Urmărește-ne pe Google News