Olandezul Mark Rutte a preluat marți funcția de secretar general NATO, deținută până acum de Jens Stoltenberg, care a condus alianța militară timp de un deceniu. Printre provocările imediate ale noului lider al Alianței Nord-Atlantice se află războiul din Ucraina, bugetele de apărare, dar și incertitudinea politică din SUA.
Ucraina este slăbită de războiul prelungit. Europa nu și-a întărit semnificativ apărarea, în schimb e amenințată de extremismul în creștere, legitimat prin vot. Iar în SUA, lupta electorală dintre Donald Trump și Kamala Harris este strânsă, iar poziția fostului președinte Trump față de NATO și Ucraina este îngrijorătoare pentru mulți.
În acest context provocator, fostul premier olandez Mark Rutte preia funcția de secretar general NATO. Rutte îi succede lui Jens Stoltenberg, care a condus alianța militară timp de un deceniu.
Mark Rutte a preluat funcția de secretar general al NATO în cadrul unei ceremonii la sediul NATO din Bruxelles.
Oficialul a declarat că Ucraina este prioritatea sa principală, urmată de suplimentarea cheltuielilor pentru Apărare. Noul secretar general al NATO a mai declarat că nu este îngrijorat, indiferent de rezultatul alegerilor din Statele Unite, deoarece îi cunoaşte foarte bine pe ambii candidaţi şi va putea lucra cu oricare dintre ei.
“Nu sunt îngrijorat. Îi cunosc foarte bine pe ambii candidaţi şi am lucrat cu Donald Trump timp de patru ani”, a declarat fostul premier olandez presei cu puţin timp înainte de a prelua oficial funcţia, potrivit AFP.
Rutte le-a mulţumit aliaţilor din NATO pentru că i-au încredinţat rolul de conducere. “Este un post foarte important şi trebuie să mă ridic la înălţimea aşteptărilor”, a spus el.
Rutte a detaliat deja cele trei priorităţi ale mandatului său de patru ani: sprijinul pentru Ucraina, “cea mai mare prioritate”, consolidarea “apărării noastre colective” şi, de asemenea, dezvoltarea parteneriatelor internaţionale deja angajate de NATO cu ţări terţe.
Mark Rutte a fost numit în funcţia de secretar general al Alianţei la 26 iunie 2024, de către cele 32 de state membre ale NATO, în urma unei reuniuni a Consiliului Atlanticului de Nord.
Mark Rutte s-a născut la 14 februarie 1967, la Haga. A absolvit Istoria la Universitatea din Leiden. A fost manager la departamentul de Resurse Umane în cadrul companiei Unilever (1992-1997), conform site-ului guvernului olandez.
A coordonat reorganizarea Van den Bergh Nederland (Calvé), filială a Unilever (1997-2002). În 2002, a devenit director de Resurse Umane la IGLOMora Group BV, filială a Unilever.
A fost secretar de stat pe Probleme Sociale şi Forţă de Muncă, în primul şi în al doilea Guvern Balkenende (iulie 2002-iunie 2004).
A fost secretar de stat pentru Educaţie, Cultură şi Ştiinţe, în cel de-al doilea guvern Balkenende (iunie 2004 – iunie 2006).
A fost membru al Camerei Reprezentanţilor din partea Partidului Popular pentru Libertate şi Democraţie – VVD: ianuarie-mai 2003; 2006-2010; septembrie-noiembrie 2012; martie-octombrie 2017; 2021-2022, potrivit site-ului parlamentului olandez.
Mark Rutte a fost preşedinte al VVD în perioada 2006-2023. La 7 octombrie 2010, preşedintele VVD a fost însărcinat, de regina Beatrix a Ţărilor de Jos, să formeze noul guvern. A fost, astfel, prim-ministru şi ministru al afacerilor generale din octombrie 2010 până în noiembrie 2012 în Guvernul Rutte-Verhagen (primul Cabinet Rutte) şi prim-ministru şi ministru al afacerilor generale în Guvernul Rutte-Asscher/ al doilea Cabinet Rutte (noiembrie 2012 – octombrie 2017).
Din octombrie 2017 până în ianuarie 2022, a fost prim-ministru şi ministru al afacerilor generale în Guvernul Rutte III.
În ianuarie 2022, a fost numit din nou prim-ministru şi ministru al afacerilor generale în Guvernul Rutte IV, actualul guvern olandez.
În perioada 2006-2010, a fost profesor invitat la Intercollege Business School.
Din septembrie 2008, Mark Rutte predă, în calitate de profesor invitat, la Colegiul Johan de Witt din Haga.
La 8 iulie 2024, premierul olandez, Mark Rutte, a anunţat demisia guvernului său de coaliţie, evocând diferenduri “insurmontabile” după negocierile aprinse dintre cele patru partide la putere cu privire la politica de primire a refugiaţilor.
Urmărește-ne pe Google News
