Marea Britanie reduce vârsta de vot la 16 ani: cea mai mare schimbare electorală din ultimele decenii

Vârsta de vot va fi redusă la 16 ani în întregul Regat Unit înainte de următoarele alegeri generale – o schimbare majoră în sistemul democratic, în ciuda unor îngrijorări în interiorul Partidului Laburist că această măsură ar putea favoriza partide mai mici precum Verzii și Reform UK, scrie The Guardian

Guvernul a declarat că această măsură va fi mai echitabilă pentru tinerii de 16 și 17 ani, mulți dintre ei fiind deja angajați sau apți să servească în armată.

Keir Starmer a subliniat că este important ca adolescenții care plătesc taxe să aibă un cuvânt de spus în privința modului în care sunt cheltuiți banii lor.

Această decizie uniformizează vârsta de vot la 16 ani pentru întregul Regat Unit. Scoția și Țara Galilor adoptaseră deja această măsură pentru alegerile locale și parlamentare regionale (Holyrood și Senedd).

Este cea mai importantă schimbare a dreptului de vot de la 1969, când vârsta de vot a fost redusă de la 21 la 18 ani.

Unii parlamentari laburiști sunt îngrijorați că mișcarea s-ar putea întoarce împotriva partidului și ar putea duce la o creștere a sprijinului pentru partidele mai de stânga, în timp ce alții se tem că ar putea întări Reform UK, care câștigă teren în rândul tinerilor de sex masculin.

Liderul Reform UK, Nigel Farage, a acuzat guvernul că încearcă să manipuleze sistemul, permițând școlilor să influențeze tinerii cu „prejudecăți de stânga”. Cu toate acestea, el a avertizat că laburiștii vor avea parte de „un șoc uriaș”, întrucât partidul său intenționează să atragă votanții de 16 și 17 ani până la următoarele alegeri.

Angela Rayner, vicepremierul, a minimizat aceste temeri din interiorul partidului său, spunând că este mai preocupată de impactul dezinformării asupra alegătorilor:

„Nu poți spune: nu-mi place ce rezultat ar putea da democrația, așa că nu vă dau democrație. Acest tip de argument mi se pare o fundătură,” a declarat ea pentru The Guardian.

„Trebuie să-i implicăm pe oameni în înțelegerea valorii democrației și a motivului pentru care ar trebui să o exercite, și să le prezentăm argumentul pentru care noi suntem cei potriviți să conducem.”

„Sunt mai îngrijorată de dezinformare, știri false și modul în care oamenii se informează în prezent, care pot afecta democrația mai grav decât acordarea dreptului de vot tinerilor de 16-17 ani.”

Impactul electoral și percepția publică

O analiză a organizației More in Common a arătat că tinerii nou eligibili vor reprezenta un procent mic din electorat, așa că e puțin probabil să influențeze semnificativ rezultatul alegerilor la nivel național. Cu toate acestea, într-un peisaj politic fragmentat, chiar și schimbările mici pot avea efecte mari la nivel local.

Luke Tryl, directorul organizației, a declarat:

„Dincolo de impactul electoral, marea întrebare este dacă această schimbare va fi populară. Publicul se opune scăderii vârstei de vot într-o proporție de 48% contra 27%, iar acest subiect nu se află în topul priorităților britanicilor.”

Această măsură îndeplinește o promisiune din manifestul laburist și plasează Regatul Unit printre țările cu cea mai mică vârstă de vot din lume.

În restul Europei, doar Austria, Malta, Insula Man și Insulele Canalului permit votul la 16 ani. La nivel global, printre puținele țări cu aceeași regulă se numără Brazilia, Argentina și Cuba.

Controverse și alte reforme electorale

Reformatorii electorali au salutat măsura ca parte a eforturilor de a crește participarea democratică. În schimb, conservatorii au calificat schimbarea drept „confuză”, deoarece tinerii de 16-17 ani nu pot legal fuma, consuma alcool sau cumpăra bilete de loterie.

Guvernul a anunțat și alte măsuri incluse într-un pachet amplu de reforme, printre care:

• Extinderea tipurilor de acte pentru identificarea alegătorilor, inclusiv carduri bancare și de veteran.
• Reguli mai stricte pentru combaterea interferențelor politice externe și a abuzurilor asupra candidaților.
• Simplificarea procesului de înregistrare a alegătorilor, cu un sistem mai integrat la nivelul instituțiilor publice, deși nu s-a mers până la înregistrarea automată.

Finanțarea campaniilor și donațiile politice

Noile reguli vor închide portițele prin care banii străini ar putea influența alegerile din Marea Britanie și vor impune controale mai stricte pentru donațiile provenite din firme-fantomă. Deși nu sunt impuse plafoane pentru donații, noile reguli impun:

• Firmele care donează să dovedească că generează venituri în Regatul Unit sau Irlanda
• Partidele politice să verifice proveniența donațiilor și să evalueze riscurile

Cei care încalcă regulile vor putea fi amendați cu până la 500.000 de lire, iar declarațiile false sau înșelătoare vor deveni infracțiuni penale.

Cazul Elon Musk și donațiile străine

Unii activiști au cerut reforme și mai dure după ce Elon Musk a sugerat că ar putea dona 100 de milioane de dolari partidului Reform UK – o idee pe care pare să o fi abandonat după tensiuni cu Farage.

Sub noile reguli, Musk, ca cetățean străin, nu ar putea face donații directe. Chiar dacă ar folosi o firmă britanică, aceasta ar trebui să dovedească venituri reale generate în Regatul Unit.

Angela Rayner a comentat: „Când există influență străină, oamenii trebuie să o poată identifica — nu e vorba despre interdicții sau despre vânarea unei persoane anume, ci despre transparență.”

Protejarea candidaților și a personalului electoral

Legea va fi înăsprită pentru a preveni cazurile de intimidare, hărțuire sau abuz asupra candidaților, campionilor electorali sau personalului implicat.

De asemenea, se va introduce o interdicție de a candida pentru persoanele condamnate pentru astfel de fapte.