Maia Sandu a ținut un discurs în Parlamentul European, înaintea alegerilor legislative cruciale pe care Republica Moldova le va organiza pe 28 septembrie. Sandu: UE a fost alături de noi – financiar, tehnic, politic

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs în plenul Parlamentului European înaintea alegerilor legislative cruciale pe care ţara vecină le va organiza pe 28 septembrie. Europarlamentarii vor dezbate modalitățile de consolidare a rezilienței Republicii Moldova împotriva amenințărilor hibride.

Șefa statului moldovean a vorbit în Parlamentul European despre noile amenințări la adresa democrațiilor europene și despre modul în care Europa își poate proteja valorile și unitatea în fața acestor provocări. Totodată, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European urmează să fie negociată și votată o rezoluție prin care va fi reiterat „sprijinul Parlamentului European pentru procesul de aderare al Republicii Moldova”.

Maia Sandu a fost întâmpinată de Roberta Metsola la Parlamentul European.

Astăzi, aș dori să mă concentrez asupra amenințărilor crescânde la adresa democrațiilor noastre și asupra modului în care le apărăm împreună. Pentru că niciuna nu poate fi apărată singură. Voi face acest lucru prin prisma poveștii Moldovei, a spus președinta Maia Sandu la începutul discursului din Parlamentul European.

Maia Sandu a continuat: Astăzi, Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest stau la porțile Uniunii –dovada vie că proiectul european prosperă. Încă în expansiune. Încă protejând. Atât Moldova, cât și Ucraina sunt pregătite să treacă la următoarea etapă a negocierilor într-un proces bazat pe merite, care reflectă progresul nostru. Și ambele democrații vor fi mai sigure odată ce vom fi în interiorul Uniunii. De aceea spun – această Uniune nu a avut niciodată ca scop perfecțiunea. A avut ca scop protecția democrațiilor fragile până când acestea au devenit puternice. Și așa ar trebui să rămână și astăzi. Pentru că democrația nu vine automat. Ea vine după greutăți. După sacrificii. Și, mai presus de toate, cu sprijinul prietenilor. Aceasta este lecția Moldovei.

Stabilitatea noastră este stabilitatea voastră, iar pacea noastră este pacea Europei. Pe 28 septembrie 2025, Republica Moldova va organiza cele mai importante alegeri din istorie sa. Rezultatul lor va decide dacă ne vom consolida ca o democrație stabilă pe drumul Uniunii Europene, ca un vecin sigur pentru Ucraina ori ca un furnizor de securitate pentru Uniunea Europeană, ori dacă Rusia ne va destabiliza, ne va îndepărta de Europa oi ne va transforma într-o amenințare pentru granița de sud-est a Ucrainei, ori pentru flancul estic al Uniunii Europene, a mai spus Sandu.

La finalul discursului, șefa statului a avut o adresare către cetățenilor din Republica Moldova, în limba română.

Să fim mândri că am construit o democrație vie și am păstrat-o timp de trei decenii — chiar și atunci când unii au încercat să o reducă la tăcere sau să o distrugă. Am trecut prin multe încercări și am rezistat. Și de fiecare dată am ieșit mai puternici(…) Acum trebuie să facem pasul decisiv, să alegem un Parlament care să ducă Moldova în UE. Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot, a spus în încheiere președinta Sandu.

Amintim că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, întreprinde o vizită oficială la Strasbourg. Șefa statului are programate întrevederi cu oficiali ai Consiliului Europei, în contextul în care Republica Moldova urmează să preia, începând cu luna noiembrie 2025, Președinția Comitetului de Miniștri al acestei organizații pentru o perioadă de șase luni.

De asemenea, programul vizitei va include și o întâlnire cu membrii comunității moldovenilor din Strasbourg.

Discursul integral al Președintei Maia Sandu în Parlamentul European

Doamnă Președintă, dragă Roberta Metsola,
Onorați membri ai Parlamentului European,

Vă mulțumesc pentru această invitație.
Este o mare onoare să vorbesc în această casă a democrației în numele oamenilor din Moldova.

Astăzi, aș vrea să mă axez pe amenințările în creștere la adresa democrațiilor noastre – și pe cum le putem apăra împreună. Pentru că niciuna nu se poate apăra singură. O voi face prin prisma experienței Moldovei. Pentru că stabilitatea noastră este stabilitatea Dumneavoastră. Pacea noastră este pacea Europei.

Pe 28 septembrie 2025, în Moldova va avea loc cel mai decisiv scrutin din istoria noastră. Rezultatul va hotărî dacă ne consolidăm ca o democrație stabilă pe drumul spre Uniunea Europeană – ca un vecin sigur al Ucrainei și un furnizor de securitate pentru Uniune – sau dacă Rusia ne destabilizează, ne smulge de lângă Europa și ne transformă într-o amenințare la granița de sud-vest a Ucrainei și la frontiera de est a Europei.

Doamnelor și domnilor,
înainte să încep, să ne amintim un adevăr: cele mai multe dintre democrațiile Dumneavoastră nu erau depline când ați aderat la această Uniune. Ați luptat împotriva dictaturii. Ați depășit greutăți economice. 

Și nimeni dintre Dumneavoastră nu a făcut-o singur. Fiecare democrație din această sală a fost construită, sprijinită și protejată – cu ajutorul altora. Germania și Franța — devastate de război — au ales reconcilierea.  Alături de Italia, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg, au pus bazele Europei: fragile la început, dar puternice împreună. 

Când Irlanda a aderat, solidaritatea a transformat-o. Danemarca a arătat că și democrațiile consacrate au ales Uniunea pentru un viitor sigur. Apoi a venit Europa de Sud: Grecia, Spania, Portugalia — la mai puțin de un deceniu după dictatură. Democrațiile lor au fost adăpostite și s-au consolidat în interiorul Uniunii. Au urmat Austria, Finlanda și Suedia. Țări neutre, care și-au întărit securitatea – și securitatea Europei.

Apoi a venit marea extindere din Europa Centrală și de Est: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, la nici 15 ani după comunism, au devenit mai puternice și prospere în cadrul UE. Cipru și Malta au intrat la rândul lor – dovada că nicio democrație nu e prea mică ca să conteze. Au urmat România și Bulgaria — la mai puțin de două decenii după ce s-au desprins de trecutul lor socialist. Mai aveau mult de construit la acea vreme, dar aderarea le-a oferit stabilitate și cadrul în care să crească. Croația, marcată de război, a găsit pace și securitate în această familie. Iar astăzi, Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest bat la poartă — dovada vie că proiectul european înflorește. Încă se extinde. Încă protejează.

Moldova și Ucraina sunt pregătite să avanseze în negocierile de aderare, într-un proces bazat pe merite care să reflecte progresul fiecăreia. Și ambele noastre democrații vor fi mai sigure odată ce vom fi parte a Uniunii. De aceea spun: această Uniune nu a fost niciodată despre perfecțiune. A fost despre protecție — a democrațiilor fragile până s-au întărit.Și așa ar trebui să rămână și astăzi. Pentru că democrația nu vine de la sine. Vine după greutăți. După sacrificii. Și mai ales, cu sprijinul prietenilor. Aceasta este lecția Moldovei. Și este și avertismentul Moldovei: dacă democrația noastră nu poate fi protejată, nicio democrație din Europa nu este în siguranță.

Onorați membri,

Luna trecută am celebrat 34 de ani de independență. În ultimele trei decenii, Moldova a construit și menținut o democrație vie. Fragilă, da. Dar trainică. Noi am trecut: printr-un conflict separatist alimentat de Rusia, printr-un colaps economic, șantaj energetic, embargouri comerciale, chiar și printr-o fraudă bancară ce a zguduit însuși fundamentul statului nostru. Fiecare criză putea să ne doboare. Dar democrația a rezistat. Când democrația a fost în pericol – oamenii au ieșit în stradă. Când oligarhii au încercat să captureze statul – am rezistat. Și când puterea s-a schimbat — s-a schimbat pașnic, la urna de vot. Spre deosebire de unele părți ale fostei Uniuni Sovietice, Moldova nu a devenit o autocrație. Am păstrat pluralismul. Am protejat alegerile libere. Am rămas neabătuți de la ceea ce suntem: europeni. De peste două decenii, Uniunea Europeană – alături de Statele Unite – ne-a fost partener de nădejde. Ne-a ajutat să reformăm, să modernizăm și să construim instituții capabile să reziste presiunilor. Dând moldovenilor speranța că locul nostru a fost – și este – în Europa. Apoi a venit 24 februarie 2022. Când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, am știut că nu mai putem aștepta. Aveam nevoie de siguranță. Și am știut că, cu cât vom fi mai repede în Uniunea Europeană – un proiect de pace în care niciun stat membru nu a purtat vreun război împotriva altuia – cu atât mai în siguranță vor fi democrația și oamenii noștri.  De aceea am depus cererea de aderare la doar câteva zile după ce tancurile rusești au pătruns în vecinătatea noastră. Am obținut statutul de țară candidată și am deschis negocierile de aderare.

Nu cerem scurtături. Ne facem temele cu sârguință. Dar pentru noi, aderarea nu este doar un exercițiu tehnocratic. Este o cursă contra cronometru – pentru a ancora democrația noastră în Uniunea Europeană, acolo unde va fi protejată de cea mai mare amenințare: Rusia. 

Doamnelor și domnilor,

Moldova nu poate fugi de geografia sa. Simțim brațul lung al agresiunii ruse. Avem o frontieră cu Ucraina de peste 1.200 km — mai lungă decât a oricărei dintre țările Dumneavoastră. Iar motivul pentru care Moldova se bucură de pace astăzi este pentru că Ucraina rezistă. Ucrainenii luptă pentru a-și apăra țara și libertatea. Și, totodată, protejează Moldova. Le datorăm pacea noastră. Dar sacrificiul lor este și un avertisment: pacea nu este niciodată garantată. Iată de ce drumul nostru european nu este doar despre valori – este despre supraviețuire. Și tocmai pentru că am înaintat mult pe acest drum, Rusia și-a dezlănțuit întregul arsenal de atacuri hibride împotriva noastră. Câmpul de luptă îl reprezintă alegerile noastre. Anul trecut, în timpul scrutinului prezidențial și al referendumului pentru a ancora aderarea la UE în Constituția noastră, am văzut o interferență fără precedent. Dar democrația a învins. Moldovenii au rămas drepți — și prin votul lor autentic au învins instrumentele politice ale Kremlinului. Instituțiile noastre au fost alături de ei: vigilente, hotărâte, reziliente.  Acum urmează o nouă bătălie — alegerile parlamentare de la sfârșitul acestei luni.

Doamnelor și domnilor, am rezistat multor presiuni venite din partea Moscovei în trecut.

Independența noastră a fost câștigată cu greu – cu dificultăți economice și politice și un conflict alimentat de Rusia pe pământul nostru. Iar de fiecare dată când ne-am exercitat cu adevărat dreptul de a alege liber, Moscova a ripostat: ne-a tăiat gazul, ne-a interzis vinul și fructele, a provocat tensiuni în regiunea transnistreană. Dar astăzi ne confruntăm cu un război hibrid fără limite – de o amploare nemaivăzută până la invazia pe scară largă a Ucrainei. Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene.

De aceea sunt atât de importante aceste alegeri. Apărându-le, noi protejăm nu doar Moldova – dar și securitatea și stabilitatea regională.

Doamnelor și domnilor,

interferența nu începe și nu se încheie în ziua votului. Ea începe cu mai multe luni înainte și persistă cu mult după. Precum un virus, găsește slăbiciunile – și lovește. Abia ne revenisem după ingerința Rusiei de anul trecut când, în ianuarie, am fost aruncați într-o criză energetică artificială – menită să crească prețurile, să lase regiunea transnistreană în frig și beznă și să semene dezbinare între cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului. Pe urmă au venit banii. Finanțarea ilicită a curs prin criptomonede, firme-paravan și carduri preplătite. Anul trecut, într-o singură zi, peste un milion de euro în numerar au fost confiscate pe aeroportul din Chișinău. Iar instituțiile noastre estimează că, pe parcursul anului, Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei pentru a influența alegerile din 2024. Astăzi, noi sume finanțează partidele sprijinite de Kremlin, cumpără influență, otrăvesc democrația. Anul trecut s-a  ajuns și mai departe – la ceva cu care democrația noastră nu se mai confruntase vreodată: o schemă de cumpărare de voturi. O bancă rusească aflată sub sancțiuni a deschis 138.000 de conturi pentru a influența rezultatul prin intermediul unor plăți directe. Nu este ceva cu care să ne mândrim, dar arată  cum Rusia identifică și exploatează vulnerabilitățile. Iată însăși democrația transformată într-o țintă. Interpușii Rusiei finanțează și proteste – puse la cale pe Telegram, cu transport asigurat și oameni momiți cu promisiuni de mii de euro. Sunt răspândite minciuni.  E-mailuri false din numele instituțiilor  statului. Deepfake-uri cu politicieni. Site-uri “internaționale” inventate care pretind a da știri imparțiale, dar promovează propaganda Kremlinului. Iar pe rețelele de socializare, un think tank românesc a constatat că doar o sută de conturi coordonate au promovat videoclipuri cu 13 milioane de vizualizări într-o singură lună. Comentariile lor — mii de rânduri copiate cuvânt cu cuvânt — reflectă o manipulare, nu o dezbatere autentică. Atacuri cibernetice vizează serviciile guvernamentale. Anul trecut a fost atacată Poșta – pentru că duce pensiile acolo unde băncile nu ajung. Campanii de phishing țintesc demnitari.

Religia este folosită ca armă. Grupări criminale sunt recrutate pentru sabotaje și intimidări. Un judecător care s-a pronunțat recent pe corupție politică a primit amenințări cu moartea.

Diaspora noastră este și ea vizată de campanii online ce încearcă să îi dezbine pe cei din străinătate de familiile de acasă.
La ultimele alegeri, paisprezece secții de vot din țări membre ale UE au primit alerte false cu bombă pentru a fi oprită votarea.

În Găgăuzia circulă minciuni că autonomia ar fi în pericol. În regiunea transnistreană, apelurile pentru noi secții de votare nu sunt decât o tactică pentru a umfla artificial prezența cu mult peste cifra reală a votanților.

Toate acestea se întâmplă acum. Sunt coordonate, astfel încât să ne copleșească instituțiile și să suprasolicite resursele limitate. Sunt finanțate cu sute de milioane – bani murdari. Și amplificate de propagandă. Aceste atacuri devin și mai periculoase prin trei trăsături:

– Se schimbă constant: noi canale de finanțare, noi metode, noi narative de dezinformare.
– Sunt digitale: plăți pe Telegram, minciuni pe TikTok, deepfake-uri pe Facebook și Instagram. Peste 80% din conținutul toxic pe TikTok este generat de inteligența artificială.
– Și lovesc chiar în inima democrației: libertatea religioasă se transformă în propagandă, libertatea de întrunire – în proteste plătite, libertatea de asociere – în partide susținute de Kremlin, create peste noapte, libera circulație a capitalului – în bani iliciți pompați în politică. 

Aceasta nu este doar situația Moldovei. Schemele cripto testate la Chișinău ajută acum Rusia să ocolească sancțiunile UE și să finanțeze mașinăria de război. Metodele de cumpărare a voturilor încercate în Moldova au apărut în alte țări. Alertele false cu bombă, apărute mai întâi la alegerile noastre, au afectat deja scrutine în alte țări. Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa.

Onorați membri, ajung astfel la esența provocării zilei de azi:
apărarea democrațiilor noastre – cu dinții și împreună. Amenințările cu care ne confruntăm sunt mai rapide, mai perfide, mai puțin vizibile. Dacă amenințările sunt noi, și răspunsurile noastre trebuie să fie noi. Prea des răspundem pericolelor secolului al 21-lea cu instrumente concepute pentru vremuri de pace. Dar războiul a revenit în Europa. Iar noi – Europa – trebuie să regândim cum ne apărăm democrațiile. Războiul Rece ne oferă lecții. Democrațiile fragile au fost ocrotite prin reziliență economică – Planul Marshall a reconstruit economii distruse. Au fost apărate printr-o luptă ideologică – Radio Europa Liberă a dezvăluit sărăcia și represiunea dictaturii. Și ele au supraviețuit pentru că cetățenii știau: libertatea nu este un dat, ea se apără. Acesta este spiritul de care avem nevoie și astăzi. Iar Moldova știe asta nu din teorie, ci din experiență. Pe linia frontului în lupta pentru democrație, noi am învățat ce funcționează – și ce nu merge. Acestea sunt învățămintele noastre. 

Prima: tăiați banii murdari și apărați alegerile.
Banii iliciți sunt fluxul vital al influenței străine maligne. Dacă nu îi oprim, orice altă formă de apărare este compromisă. Îndeosebi alegerile trebuie apărate de acești bani. Observarea alegerilor trebuie să aibă loc dincolo de secțiile de votare: urmăriți banii, monitorizați manipularea informațiilor pe diverse platforme, demascați influența ascunsă.

A doua: construiți reziliență
Reziliență înseamnă securitate energetică, infrastructură interconectată și piețe integrate, astfel încât nicio democrație să nu poată fi șantajată. Dar reziliență înseamnă și o democrație care livrează: locuri de muncă, dreptate, oportunități pentru toți.

A treia: implicați cetățenii și câștigați lupta ideologică
Și chiar și atunci când democrația dă rezultate, trebuie să implicăm oamenii direct — prin informații clare, mass-media liberă, dezbateri deschise, în timp ce demascăm autocrațiile pentru ceea ce reprezintă: război, corupție și distrugere.

A patra: consolidați descurajarea și coordonarea
Agresiunea trebuie să devină prea costisitoare. Avem nevoie de capacități de apărare mai puternice, de intelligence și de capabilități cibernetice. Dar și de o coordonare mai strânsă. Amenințările hibride lovesc mereu acolo unde găsesc slăbiciuni; Europa trebuie să își unească forțele și să acționeze mai rapid.   

A cincea: integrați și inovați
Țările candidate trebuie incluse în apărarea democrației. Nimeni nu este în siguranță până nu suntem cu toții în siguranță. Și precum au fost create atunci Planul Marshall și Radio Europa Liberă, astăzi avem nevoie de noi instrumente –  expertiză digitală rapidă, etichetarea inteligenței artificiale, apărare cibernetică comună, noi modalități de implicare a cetățenilor.

Așa a rezistat Europa – prin adaptare, prin reconstrucție, transformând fragilitatea în forță. Prin protejarea democrațiilor fragile până au devenit puternice. Singura cale înainte este să ne apărăm democrațiile cu dinții – și să o facem împreună. 

Onorați membri,

Moldova nu este singură în apărarea democrației.
Uniunea Europeană a fost alături de noi – financiar, tehnic și politic.
Iar pentru asta suntem profund recunoscători.

Această solidaritate ne întărește capacitatea de a proteja democrația acasă, dar ne permite și să contribuim la securitatea comună a Europei.

În același timp, Moldova a dobândit o experiență dură în a contracara amenințări hibride.
Și suntem gata să o împărtășim.

Pentru că Moldova deja gândește ca un stat membru, acționează ca un stat membru —
și aceasta este parte din securitatea Europei.

Doamnelor și domnilor,
permiteți-mi acum, din această casă a democrației europene,
să mă adresez cetățenilor mei —
în ajunul unei alegeri decisive.

Dragi cetățeni,

Să fim mândri că am construit o democrație vie și am păstrat-o timp de trei decenii — chiar și atunci când unii au vrut să o distrugă. Am trecut prin multe încercări și am rezistat. Și de fiecare dată am ieșit mai puternici.

Astăzi, însă, independența și pacea noastră sunt din nou puse la încercare. Ingerințe în alegerile noastre, finanțări ilegale din afară, campanii de minciuni, atacuri cibernetice, proteste plătite, tactici de a semăna ură între oameni. Acestea sunt metodele prin care se încearcă oprirea Moldovei din drumul ei european.

Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuși să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniți și mai hotărâți. Anul trecut, am arătat lumii întregi că putem sta drepți, prin vot, în fața unor forțe mult mai mari.

Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot.

Onorați membri,

Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să vă vorbesc astăzi – și că sunteți alături de Moldova pe calea noastră europeană.

Lucian Pîrvoiu, trimis special al TVR la Strasbourg, ne oferă mai multe informații: Se fac pregătiri aici, ultimele pregătiri înaintea discursului președintei Maia Sandu. Chiar cu puțin timp în urmă am auzit că se făceau repetiții pentru întonarea imnului Republicii Moldova, cu care Maia Sandu urmează să fie primită aici de președinta Parlamentului European. În jurul orei 13.00 va avea în loc acest discurs, care va dura aproximativ jumătate de oră și care este foarte important în contextul în care, după cum bine știm, Republica Moldova se pregătește să treacă prin niște alegeri generale extrem de importante care urmează să-i decide cursul european sau nu. Tocmai de aceea, miza fiind atât de importantă, europarlamentarii urmează să dezbată modalități de combatere a acestor atacuri hibride la care Republica Moldova, dar și toată regiunea, este supusă de către Federația Rusă de ceva vreme încoace și urmează ulterior ca europarlamentarii să voteze și o rezoluție în acest sens, în contextul în care Republica Moldova este în pole position, să spunem așa, este avantajată în cursa către integrarea europeană în relație cu Ucraina, care are întârzieri în reformele care îi se cer de la Bruxelles pentru a începe negocierile de aderare. 

Se discută pe culoarele de aici, de la Strasbourg, din ce în ce mai intens, despre o separare a tandemului Republica Moldova-Ucraina în acest efort de integrare, întrucât Republica Moldova este și mai avansată din punct de vedere al reformelor, dar este și o țară mai mică și mai ușor de integrat decât Ucraina, care este atât devastată de război, cât și mult, mult mai mare și cu mult mai multe probleme.

Rămâne de văzut dacă președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene va reuși să pună pe roate aceste negocieri de aderare la practic un an de la începutul conferinței interguvernamentale, care a marcat simbolic începutul negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina, dar care nu a dus la începerea efectivă a acestora. Noi rămânem aici în Parlamentul European și vă transmitem pas cu pas ceea ce se va întâmpla, inclusiv discursul Maia Sandu din plenul, din hemiciclu de aici de la Strasbourg.