Mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată la nivel global

Mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată la nivel global, atât pe uscat, cât și la suprafața oceanelor, potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), implementat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor din Pacificul tropical indică faptul că zona ecuatorială a oceanului continuă tranziția către fenomenul El Niño, așteptat să se instaleze în următoarele luni. Specialiștii avertizează că această evoluție ar putea amplifica frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme la scară globală, conform InfoClima.

‍

Mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată la nivel global, atât pe uscat, cât și la suprafața oceanelor, potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), implementat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Temperaturile neobișnuit de ridicate ale apelor din Pacificul tropical indică faptul că zona ecuatorială a oceanului continuă tranziția către fenomenul El Niño, așteptat să se instaleze în următoarele luni. Specialiștii avertizează că această evoluție ar putea amplifica frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme la scară globală.

Europa a traversat în luna mai un contrast climatic spectaculos, trecând într-un interval scurt de la temperaturi mult sub media perioadei la unul dintre cele mai puternice valuri de căldură observate vreodată atât de devreme în sezon, în special în vestul continentului. Franța, Regatul Unit, Irlanda și Portugalia au înregistrat temperaturi record pentru luna mai, în contextul unui episod de caniculă excepțional. Cercetătorii subliniază însă că fenomenul se înscrie în tendința de încălzire accelerată a Europei și în creșterea frecvenței, intensității și apariției timpurii a valurilor de căldură.

Luna mai a evidențiat și contraste puternice în regimul precipitațiilor. În timp ce mari zone din vestul, centrul și estul Europei, inclusiv Italia și Spania, s-au confruntat cu condiții mai secetoase decât în mod obișnuit, alte regiuni au fost afectate de precipitații abundente și inundații. Turcia, Bulgaria și Republica Moldova au raportat episoade semnificative de inundații, iar nord-vestul Europei continentale, Scandinavia de Nord, Finlanda, Turcia și regiunea Mării Negre au înregistrat cantități de precipitații peste media sezonieră.

Samantha Burgess, coordonatoare strategică pentru climă în cadrul ECMWF, a declarat că „mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată la nivel global, prelungind perioada de căldură excepțională observată la nivel mondial, cu temperaturi apropiate de record atât în atmosferă, cât și la suprafața oceanelor. În Europa, valul de căldură neobișnuit de timpuriu și de intens demonstrează cât de rapid fenomenele climatice extreme devin noua normalitate, și nu excepția.”

Potrivit acesteia, datele confirmă tendința de accentuare a efectelor schimbărilor climatice, pe fondul unor temperaturi globale care continuă să se mențină la niveluri istorice și al unei frecvențe tot mai ridicate a fenomenelor meteorologice extreme.

Alte puncte cheie:

Temperaturile globale continuă să se apropie de niveluri record

Potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, mai 2026 a fost a doua cea mai caldă lună mai înregistrată la nivel mondial în baza de date ERA5. Temperatura medie a aerului la suprafața planetei a fost de 15,81°C, cu 0,55°C peste media perioadei 1991–2020 pentru această lună, fiind depășită doar de recordul stabilit în mai 2024. Comparativ cu perioada preindustrială (1850–1900), temperatura globală din mai 2026 a fost cu 1,42°C mai ridicată.

Oceanele rămân la temperaturi excepțional de ridicate

Și temperaturile la suprafața oceanelor au rămas la niveluri aproape record. Temperatura medie a suprafeței mării între latitudinile 60°S și 60°N a atins 20,90°C, reprezentând a doua cea mai ridicată valoare înregistrată pentru luna mai, foarte aproape de recordul de 20,93°C consemnat în 2024.

Experții observă că temperaturile apelor din Pacificul tropical se mențin excepțional de ridicate, pe măsură ce Oceanul Pacific ecuatorial continuă tranziția către fenomenul El Niño, așteptat să se dezvolte în lunile următoare. În mod tradițional, El Niño este asociat cu o creștere a temperaturilor globale și cu amplificarea fenomenelor meteorologice extreme în numeroase regiuni ale lumii.

Europa, între frig neobișnuit și caniculă timpurie

La nivel european, primăvara anului 2026 (martie–mai) a fost a treia cea mai caldă din istorie. Luna mai a fost marcată de o schimbare bruscă a regimului termic: în jurul datei de 20 mai, mare parte din continent a trecut rapid de la temperaturi sub media sezonieră la valori semnificativ peste normal.

În a doua jumătate a lunii, Europa Occidentală a fost afectată de un val de căldură neobișnuit de timpuriu și intens. Numeroase recorduri de temperatură pentru luna mai au fost depășite în Franța, Regatul Unit, Irlanda și Portugalia. Temperaturile resimțite de populație au ajuns frecvent între 35°C și 40°C, niveluri asociate cu stres termic puternic sau foarte puternic.

Specialiștii avertizează că această tranziție extrem de rapidă a amplificat impactul asupra populației, agriculturii și ecosistemelor. Schimbarea bruscă a condițiilor meteorologice a lăsat foarte puțin timp pentru adaptarea oamenilor, culturilor agricole și vegetației aflate în plin sezon de creștere la temperaturile mult mai ridicate.

Luna Mai din Europa arată din ce în ce mai clar efectele încălzirii globale: noi recorduri regionale de temperatură și valuri de căldură. Nu e o senzație de moment. Acest tipar apare an de an în datele de observație și este legată direct de concentrația tot mai mare de gaze cu efect de seră. Iar tendința se va menține atâta timp cât concentrațiile de gaze cu efect de seră vor continuă să crească. Reducerea emisiilor decide cât de mult se accentuează fenomenele, iar adaptarea infrastructurii, cât de mult ne afectează.

Autorul articolului, dr. Bogdan Antonescu, este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Printre contribuțiile sale se numără dezvoltarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei climatologii detaliate a tornadelor din Europa. Bogdan este implicat în proiecte de cercetare și colaborează cu instituții academice și de cercetare pentru a studia impactul schimbărilor climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme. Bogdan Antonescu este, de asemenea, implicat activ în comunicarea științei, promovând înțelegerea publică a schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra fenomenelor extreme.