“Mă scărpinam și în somn, până la sânge”. Tot mai multe cazuri de dermatită atopică. Soluții gratuite la îndemână

Este explozie de cazuri cu o boală confundată adesea cu o iritaţie sau o alergie, dar care nu atacă doar pielea. Un copil din cinci şi un adult din zece suferă de dermatită atopică, iar unii se scarpină până la sânge. Afecţiunea autoimună poate fi agravată de unele alimente şi substanţe chimice. Iar netratată, duce la alte boli şi înrăutăţeşte problemele cardiace. Mulţi nu ştiu că le poate fi mai bine. Şi analizele, şi tratamentele sunt acum decontate. Există şi ghiduri care-i îndrumă pe calea spre o viaţă fără chin.

Nu puteam să adorm, pentru că mă mânca prea tare pielea. Au fost perioade în care mă scărpinam în timpul somnului şi mă trezeam dimineaţa plină de răni.

Ada avea 4 ani când i-au apărut primele semne de dermatită atopică, de la lână. Cu anii, s-au extins pe tot corpul. Fiecare zi era un chin de la mâncărime şi nesomn. La 21 de ani, o ajută un tratament inovator, acum şi compensat.

Alexandra Antonescu, pacientă cu dermatită atopică, studentă la Medicină: Sunt mult mai bine. O injecţie la 2 săptămâni. Nişte creme dimineaţa şi seara şi poţi să o ţii sub control. Odată ce accepţi că trebuie să trăieşti cu ea, e totul OK.

Peste un milion de români, mai ales copii, luptă cu dermatita atopică şi cu stigmatizarea. Mulţi află târziu ce au, iar tratamentul e incomplet.

Conf. Dr. Alin Nicolescu, președinte, Societatea Română de Dermatologie: E o afecţiune foarte gravă. O boală care, necontrolată, poate să declanşeze alte afecţiuni, de gen astm bronşic. De foarte multe ori este considerată o alergie şi atunci se pierde mult timp şi mulţi bani pentru tot felul de investigaţii. Este bine să mergeţi la medicul dermatolog.

Un chestionar disponibil şi pe site-ul copac.ro scurtează drumul spre diagnostic. Iar ghiduri digitale îi îndrumă pe pacienţi catre soluţii potrivite.

Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte CNAS: Testele imunologice sunt gratuite. Astăzi, terapii biologice, terapii cu molecule mici se decontează de către Casa de Asigurări de Sănătate în spitalizare de zi.

Dr. Cristina Berteanu, director medical spital: Accesul la medicamente inovative salvează vieţi, dă soluţii personalizate şi o rată de succes mult mai mare.

Potrivit studiilor, copiii cu alergii alimentare în primele patru luni de viaţă au un risc de opt ori mai mare de dermatită atopică. Şi cei cu boala autoimună au risc de alergii alimentare.

Prof. Dr. Carmen Panaitescu Bunu, președinte SRAIC: Marea greşeală este să faci o testare, să vezi că există nişte anticorpi de alergie faţă de un aliment şi fără să faci o relevanţă a acestora, să opreşti alimentaţia copilului cu acele alimente.

Medicii spun că există familii cu predispoziţie genetică, dar sunt şi substante si alimente care pot declanşa sau agrava boala, precum proteinele din laptele de vacă, din albuşul de ou şi arahidele. Şi praful de casă sensibilizează organismul.

Dr. Irina Antonescu, medic pediatru, președinte Asociația pentru Dermatita Atopică: Ce aș putea să fac, aș putea să am grijă să nu agresezi tegumentul, să am grijă ceea ce folosesc pe tegument, să nu degreseze foarte tare, să nu conțină foarte multe produse chimice. Și atunci când eu îi dau unui copil șampon fără lacrimi, nu-i dau un șampon mai safe, îi dau un șampon care mai conține un anestezic. Unul din poluanți, diizocianatul, care se găsește în fumul eliminat de țevile de eșapament și din fumul de incendii, el în sine agresează bariera cutanată și îmi afectează microbiomul.

Prof. Dr. Sorin Țiplică, medic primar dermatolog: Copiii, după ce s-au născut, până în 6 luni, alăptaţi la sân, au o foarte scăzută rată de a dezvolta dermatită atopică. Asta e una din primele metode de prevenţie.

Dermatita atopică poate debuta la orice vârstă, iar vizita la doctor e importantă de la primele simptome.