M. Isărescu: Inflația ar putea ajunge spre 5,5% la finalul anului, dacă revine stabilitatea politică. ”Nu numai faptele strică, și vorbele”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, recomandă revenirea la stabilitate politică prin instalarea rapidă a unui guvern și continuarea corecției fiscale, despre care susține că a mers în direcția bună, deși consideră că a fost „cam aspră”. România nu are nevoie de noi taxe, dar nici de reduceri de impozite până când nu își atinge obiectivele, a declarat guvernatorul Băncii Naționale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit despre semnalele din economie și despre rolul investițiilor în revenirea la o creștere sustenabilă.

Isărescu a arătat că temperarea consumului a contribuit la reducerea deficitului comercial, însă a subliniat că România are nevoie de investiții mai puternice pentru a limita scăderea activității economice și pentru a reveni la o creștere de durată, neinflaționistă.

Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este o zonă în care putem să acționăm pentru a tempera scăderea activității economice în România și pentru revenirea pe o creștere, să o numim sustenabilă, o creștere de durată și neinflaționistă, fără să ne creeze probleme cu creditorii externi și cu deteriorarea fiscală. Iarăși venim cu avalanșe de vești relativ bune, nu pozitive. Da, sunt date economice, nu le-am creat noi. Ele sunt reale. Scăderea deficitului comercial, îndeosebi în semestrul al doilea din 2025, pe seama anului agricol favorabil și a temperării cererii de consum, s-a reflectat și în soldul contului curent, unde, de asemenea, deficitul s-a micșorat. Este o evoluție relativ bună, nu impresionantă. Tendința este relativ bună. Sperăm să avem un an agricol bun și anul acesta; până acum arată bine. Știți cum se spune, în zona agricolă „plouă în mai avem mălai”, deci posibil să avem o recoltă de cereale bună,, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Sunt date economice, nu le-am creat noi. Ele sunt reale”, a spus guvernatorul BNR, referindu-se la scăderea deficitului comercial, mai ales în semestrul al doilea din 2025, pe fondul unui an agricol favorabil și al temperării cererii de consum. Potrivit lui Isărescu, această evoluție s-a reflectat și în deficitul de cont curent, care s-a redus.

Mugur Isărescu a respins și acuzațiile potrivit cărora BNR ar fi ținut artificial cursul de schimb.

Guvernatorul a explicat că rezervele internaționale ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, ceea ce arată că banca centrală nu a vândut masiv valută pentru a susține leul. „Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR a explicat că banca centrală a intervenit pe piață mai ales prin cumpărări de valută, inclusiv de la Ministerul Finanțelor, pentru a evita variații mari ale cursului.

În opinia sa, astfel de operațiuni au contribuit la stabilizarea pieței valutare, într-un context în care vânzarea directă în piață a unor sume mari în euro ar fi putut produce aprecieri și deprecieri bruște ale leului.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, la prezentarea Raportului asupra inflației, că România își poate permite, în prezent, o flexibilitate mai mare a cursului de schimb, datorită nivelului adecvat al rezervelor internaționale. Totuși, stabilitatea leului depinde de continuarea corecției fiscale și de instalarea rapidă a unui guvern.

„Se pare că, la nivelul actual, ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piață, depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, de continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus Mugur Isărescu.

„Nu numai faptele strică, și vorbele”

Guvernatorul BNR a atras atenția că, în perioade tensionate, nu doar deciziile economice pot afecta piețele, ci și declarațiile publice. Isărescu a avertizat că mesajele transmise în spațiul public pot produce reacții puternice, mai ales în momente de instabilitate.

„Nu numai faptele strică, și vorbele. Sunt momente în istoria, cel puțin financiară, când vorbele sunt mai tari decât faptele. Vorbele spuse aiurea sau în momente nepotrivite”, a afirmat Isărescu.

De ce România nu își permite mișcări bruște ale cursului

Șeful BNR a explicat că România nu poate folosi cursul de schimb la fel de flexibil ca alte state, din cauza dezechilibrelor economice și a modului în care populația percepe evoluția leului. Potrivit guvernatorului, cursul este privit de români ca un indicator de încredere, iar variațiile puternice pot amplifica îngrijorările.

„Avem deficite fiscale mari, deficit de cont curent, deficite comerciale mari și această particularitate a României, a populației, că se uită la cursul de schimb ca la un indicator de încredere, iar mișcările prea violente nu fac bine”, a precizat guvernatorul.

Inflația ar putea crește ușor până în iulie

Mugur Isărescu a vorbit și despre evoluția inflației, după ce BNR a transmis că ar putea exista ușoare presiuni inflaționiste în perioada următoare. Guvernatorul a explicat că inflația ar putea crește ușor până în vară, însă ulterior ar urma să scadă semnificativ, pe măsură ce ies din calcul scumpirile de anul trecut. ”Inflația se duce la jumătate, de la aproape 11% la 5%”

„Va crește până prin iulie. Nici noi nu știm exact. Sunt mulți factori, probabil că se duce pe la 11%, creșterile sunt mici, pentru ca apoi, în iulie, august, septembrie, să avem deja o inflație de 6% și spre sfârșitul anului cinci și ceva”, a spus Isărescu.

Prognoza depinde și de conflictul din Orientul Mijlociu

Guvernatorul a subliniat că prognoza BNR este condiționată de mai multe ipoteze, inclusiv de efectele conflictului din Orientul Mijlociu. În plus, revenirea la o minimă stabilitate politică și guvernamentală este esențială pentru evoluția economică din lunile următoare.

”Este posibil ca și în Europa inflația să crească, dar s-ar putea ca, în toamnă, să nu mai fim chiar campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, depinde numai de noi.”

„Trebuie să adăugăm și revenirea la un minim de stabilitate politică și guvernamentală. Adică să avem guvern. Și atunci, pe undeva pe la 5,5% la sfârșitul anului, în jurul acestui nivel”, a explicat șeful BNR.

„În vară dispare cocoașa”

Isărescu a explicat că scăderea inflației va fi influențată și de un efect statistic, după ce vor ieși din calcul creșterile de prețuri din vara anului trecut, provocate de TVA, liberalizarea prețurilor la energie și accize. Guvernatorul a amintit că România a stat luni la rând cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa.

„În vară dispare cocoașa. E adevărat că e efect statistic, dar a fost și 12 luni de ne-am tocat nervii împreună cu cea mai mare inflație din Europa, ceea ce este adevărat, că lumea se uită la acest lucru”, a mai declarat guvernatorul BNR.

___________________________________

Rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării cotelor de TVA și accizelor, de la 1 august, iar în următoarele trei trimestre se va reduce relativ lent și pe o traiectorie fluctuantă, considerabil mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, a transmis banca centrală.

În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, anticipând că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.