Lumina Învierii, primită în liniștea satelor. Tradiții păstrate de generații

Noaptea Învierii are o emoție aparte în comunitățile mici de la sate. În liniștea locurilor departe de orașe, credincioșii se adună la biserici pentru a primi Lumina Sfântă și pentru a păstra tradiții vechi de generații.

La Mănăstirea Piatra Fântânele, din Pasul Tihuța, la granița dintre Ardeal și Bucovina, sute de oameni au urcat dealul pentru a participa la slujba de Înviere în aer liber. Prima parte a slujbei s-a desfășurat în curtea mănăstirii, sub crucea luminată de pe stâncă, într-o atmosferă de liniște și reculegere. Nici temperatura de minus două grade nu i-a descurajat pe credincioși.

După ce au primit Lumina Sfântă, oamenii au cântat împreună „Hristos a înviat!”, iar slujba le-a umplut inimile de bucurie. Mulți spun că momentul este unul de împlinire sufletească și binecuvântare.

Maicile au pregătit pentru credincioși pâine sfințită înmuiată în vin, iar preoții au sfințit coșurile cu ouă roșii, cozonac, pască și vin.

Lumina Sfântă a ajuns și în satul Sărata-Dobreni din județul Neamț, unde biserica de lemn construită în 1752 rămâne un simbol al comunității. Localnicii s-au adunat în curtea lăcașului de cult pentru a primi lumina adusă din altar și pentru a cânta împreună „Hristos a înviat”.

Preotul paroh spune că, în fiecare an, oamenii revin acasă pentru această sărbătoare, iar comunitatea se adună laolaltă, tineri și vârstnici, uniți de aceeași credință.