Zgomotul, un pericol serios pentru sănătate. Vacarmul provoacă atacuri de cord, diabet de tip 2, demență

Suntem înconjurați de un ucigaș invizibil. Unul atât de prezent în jurul nostru încât abia observăm că ne scurtează viața. Zgomotul cauzează atacuri de cord, diabet de tip 2, iar acum studiile îl asociază chiar și cu demența, notează BBC.

Impactul zgomotului asupra corpului uman merge mult dincolo de deteriorarea auzului.

„Este o criză de sănătate publică, avem un număr foarte mare de oameni expuși în viața de zi cu zi”, spune profesorul Charlotte Clark, de la St George’s, Universitatea din Londra.

Este doar o criză despre care nu vorbim.

Jurnalistul BBC James Gallagher a investigat când zgomotul devine periculos, a discutat cu oamenii a căror sănătate are de suferit și a încercat să descopere dacă există vreo modalitate de a depăși obstacolele din lumea noastră zgomotoasă.

A început prin a se întâlni cu profesorul Clark într-un laborator de sunet sinistru de tăcut. Pentru a vedea cum reacționează corpul la zgomot, jurnalistul BBC a fost echipat cu un dispozitiv care arată ca un smartwatch grosolan. Acesta îi măsoară ritmul cardiac și modul în care transpiră pielea.

Cel pe care Gallagher îl consideră cu adevărat enervant este zgomotul traficului din Dhaka, Bangladesh, care are titlul de cel mai zgomotos oraș din lume. S-a simțit imediat ca și cum ar fi fost într-un ambuteiaj uriaș și stresant.

Iar senzorii i-au detectat agitația: ritmul cardiac a crescut brusc și pielea i-a transpirat mai mult.

„Există dovezi foarte bune că zgomotul din trafic afectează sănătatea inimii”, spune profesorul Clark, în timp ce următorul sunet este pregătit.

Doar sunetele vesele de la locul de joacă au un efect calmant asupra corpului jurnalistului. Lătratul câinilor și petrecerea vecinilor de la primele ore ale dimineții duc la un răspuns negativ.

De ce sunetul are un impact asupra corpului?

„Este un răspuns emoțional la sunet”, spune profesorul Clark.

Sunetul este detectat de ureche și trecut pe creier, iar o zonă a acestuia, amigdala, efectuează evaluarea emoțională.

Aceasta face parte din răspunsul organismului de luptă sau de fugă, care a evoluat pentru a ne ajuta să reacționăm rapid la sunete precum cel al unui prădător care pătrunde prin tufișuri.

„Astfel, ritmul cardiac crește, sistemul nervos începe să acționeze și sunt eliberați hormoni de stres”, explică profesorul Clark.

Toate acestea sunt bune în caz de urgență, dar în timp încep să provoace daune.

„Dacă ești expus timp de mai mulți ani, corpul tău reacționează astfel tot timpul, crește astfel riscul de a dezvolta afecțiuni precum atacuri de cord, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și diabet de tip 2”, spune profesorul Clark.

Insidios, acest lucru se întâmplă chiar și în timp ce dormim adânc. Ai putea crede că te adaptezi la zgomot. Eu am crezut că m-am adaptat atunci când am locuit într-o chirie în apropierea unui aeroport. Dar biologia spune o poveste diferită, a mărturist jurnalistul BBC.

„Nu-ți închizi niciodată urechile; când dormi, asculți în continuare. Așadar, acele reacții, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, se produc în timp ce dormiți”, adaugă profesorul Clark.

Zgomotul este un sunet nedorit. Transporturile – traficul, trenurile și avioanele – sunt o sursă majoră, dar și sunetele pe care le facem când ne distrăm. Distracția de la petrecerea unei persoane este zgomotul insuportabil al alteia.

Coco locuiește în apartamentul ei de la etajul patru din zona istorică Vila de Gràcia, din Barcelona, Spania.

Din balcon se poate vedea celebra catedrală a orașului, Sagrada Familia. Este ușor de înțeles de ce Coco s-a îndrăgostit să locuiască aici, dar are un preț uriaș și crede că va fi nevoită să plece.

„Este extrem de zgomotos… este zgomot 24 de ore din 24”, spune ea. Există un parc pentru câini, unde stăpânii își pot plimba cățeii care „latră la 2, 3, 4, 5 dimineața”, iar curtea este un spațiu public care este folosit pentru orice, de la petreceri aniversare pentru copii până la concerte de o zi încheiate cu focuri de artificii.

Își scoate telefonul și redă înregistrările muzicii care se aude atât de tare încât face să vibreze geamurile ferestrelor sale.

Casa ei ar trebui să fie un refugiu de stresul de la serviciu, dar zgomotul „aduce frustrare, îmi vine să plâng”.

A fost „spitalizată de două ori cu dureri în piept” și crede „cu siguranță” că zgomotul este cauza stresului, care îi dăunează sănătății. „Simt o schimbare fizică, îți afectează corpul, cu siguranță”, spune ea.

Potrivit cercetătoarei Maria Foraster, care a analizat dovezile privind zgomotul pentru Organizația Mondială a Sănătății, în Barcelona se produc aproximativ 300 de atacuri de cord și 30 de decese pe an doar din cauza zgomotului din trafic.

În întreaga Europă, zgomotul este asociat cu 12 000 de decese premature pe an, precum și cu milioane de cazuri de tulburări grave ale somnului și de deranjamente grave cauzate de zgomot, care pot afecta sănătatea mintală.

Jurnalistul BBC s-a întâlnit cu dr. Foraster la o cafenea care este separată de unul dintre cele mai aglomerate drumuri din Barcelona de un mic parc. Sonometrul indică faptul că zgomotul provenit de la traficul îndepărtat este puțin peste 60 de decibeli aici.

Cei doi interlocutori pot discuta cu ușurință peste zgomot fără să ridice vocea, dar acesta este deja un volum nesănătos.

Numărul crucial pentru sănătatea inimii este de 53 de decibeli, spune dr. Foraster și cu cât este mai mare, cu atât cresc riscurile pentru sănătate.

„Acest 53 înseamnă că trebuie să fim într-un mediu destul de liniștit”, spune ea.

Și asta doar în timpul zilei, avem nevoie de niveluri și mai scăzute pentru somn. „Noaptea avem nevoie de liniște”, spune ea.

Deși nu este vorba doar despre volum, cât de perturbator este sunetul și cât de mult control aveți asupra lui afectează răspunsul nostru emoțional la zgomot.

Dr. Foraster susține că impactul zgomotului asupra sănătății este „la nivelul poluării aerului”, dar este mult mai greu de înțeles.

„Suntem obișnuiți să înțelegem că substanțele chimice pot afecta sănătatea și că sunt toxice, dar nu este atât de simplu să înțelegem că un factor fizic, precum zgomotul, ne afectează sănătatea dincolo de auz”, spune ea.

O petrecere zgomotoasă poate fi distracția care face viața să merite trăită și zgomotul intolerabil al altcuiva.

Sunetul traficului are cel mai mare impact asupra sănătății, deoarece foarte mulți oameni sunt expuși la el. Dar traficul este, de asemenea, sunetul de a ajunge la serviciu, de a face cumpărături și de a duce copiii la școală. Combaterea zgomotului înseamnă să le ceri oamenilor să își trăiască viața altfel, ceea ce creează propriile probleme.

Urbanizarea

Pericolele cauzate de zgomot continuă însă să crească. Urbanizarea aduce tot mai mulți oameni în orașe zgomotoase.

Dhaka, Bangladesh, este unul dintre megaorașele cu cea mai rapidă creștere din lume. Acest lucru a adus mai mult trafic și a dat orașului o coloană sonoră cacofonică de claxoane.

Artistul Momina Raman Royal și-a câștigat eticheta de „erou singuratic” deoarece protestele sale tăcute au atras atenția asupra problemei zgomotului din oraș.

În fiecare zi, timp de aproximativ 10 minute, stă la intersecția câtorva drumuri aglomerate cu o pancartă galbenă mare pe care îi acuză pe șoferii care claxonează puternic că provoacă un mare deranj.

El și-a asumat misiunea după ce s-a născut fiica sa. „Vreau să opresc toate claxoanele nu doar din Dhaka, ci și din Bangladesh”, spune el.

Syeda Rizwana Hasan, care este consilier pe probleme de mediu și ministru al guvernului din Bangladesh, este „foarte îngrijorată” de impactul zgomotului asupra sănătății.

Se iau măsuri drastice împotriva claxoanelor pentru a reduce nivelul de zgomot – printr-o campanie de sensibilizare și o aplicare mai strictă a legilor existente.

Ea a spus: „Este imposibil să reușim într-un an sau doi, dar cred că este posibil să ne asigurăm că orașul devine mai puțin zgomotos, iar atunci când oamenii simt asta, se simt mai bine când este mai puțin zgomotos, sunt sigură că și obiceiurile lor se vor schimba.”

Soluțiile la zgomot pot fi dificile, complicate și dificil de rezolvat.

Dr. Masrur Abdul Quader, de la Universitatea de Profesioniști din Bangladesh, a spus despre zgomot că acesta este „un ucigaș tăcut și o otravă lentă”.