Liderii Europei se prăbușesc în sondaje. Macron, Starmer și Merz, printre cei mai nepopulari

Există o criză tăcută care bântuie Europa în 2026 și care nu apare mereu în prim-plan, dar se vede în sondaje: oamenii nu mai au încredere în liderii lor. Potrivit unui sondaj Morning Consult, citat de Wall Street Journal, la baza clasamentului mondial al popularității se află trei lideri ai țărilor G7: Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz.

În Franța, Emmanuel Macron are doar 18% aprobare și 75% dezaprobare. În Marea Britanie, Keir Starmer este creditat cu 21% aprobare, iar în Germania, Friedrich Merz se confruntă cu o prăbușire abruptă a popularității. Nu este vorba despre un accident politic sau despre un moment trecător de criză, ci despre un fenomen continental, profund și în creștere.

Cifrele sunt izbitoare. Friedrich Merz a înregistrat cea mai abruptă scădere de popularitate dintre liderii europeni urmăriți: de la minus 14 puncte nete în iunie 2025 la minus 48 în februarie 2026, în doar opt luni. Doar 23% dintre germani îl privesc favorabil, în timp ce 71% îl dezaprobă.

Și Ursula von der Leyen a ajuns la cel mai scăzut nivel al mandatului său, cu 50% opinii negative și un indice de aprobare de minus 17 în martie 2026, în scădere cu 12 puncte față de februarie.

Singurul lider european important care înregistrează o creștere este Pedro Sánchez, premierul Spaniei, cu 36% aprobare, cu 4 puncte mai mult față de luna precedentă.

Problema nu este doar competența liderilor, ci o criză mai adâncă a sistemelor politice. Norbert Röttgen, parlamentar conservator german, a explicat pentru Wall Street Journal că Europa se confruntă cu schimbări revoluționare în geopolitică, tehnologie, inteligență artificială și coeziune socială, iar sistemele politice par incapabile să țină pasul.

Tot mai mulți cetățeni au impresia că elitele politice și economice sunt protejate de efectele acestor transformări, în timp ce oamenii obișnuiți suportă costurile. Inflația, criza locuințelor și creșterea costului vieții au erodat încrederea publică la niveluri record în țările occidentale din G7.

Paradoxul este că nici liderii populiști nu mai sunt la adăpost. Giorgia Meloni a pierdut 11 puncte de popularitate într-o singură lună, ajungând la un indice de minus 4 la nivel european. Viktor Orbán a pierdut puterea după 16 ani în Ungaria.

Partidele de extremă dreapta câștigă teren nu neapărat pentru că oferă soluții mai bune, ci pentru că partidele tradiționale par să nu mai ofere nicio soluție credibilă.

Peter Matuschek, director al institutului de sondare Forsa, rezumă esența problemei: ceea ce lipsește acum este convingerea că partidele clasice mai sunt capabile să conducă și să rezolve problemele. România nu face excepție. Este, mai degrabă, un exemplu.