Liderii celor mai sărace state, reuniţi la Doha, cer ”acţiuni concrete” împotriva sărăciei extreme. Secretarul general al ONU: Este timpul ca ţările dezvoltate să îşi respecte angajamentul
La conferinţă, amânată de două ori din cauza pandemiei, sunt reprezentate 33 de ţări din Africa, 12 din Asia-Pacific şi statul Haiti, ce fac parte din categoria statelor cel mai puţin dezvoltate (LDC), creată de ONU în 1971 şi care ar trebui să le garanteze un sprijin internaţional aparte.
”Nu mai există scuze”, le-a transmis secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ţărilor bogate. Niciuna dintre acestea – cu excepţia Qatarului, ţara gazdă – nu este prezentă la Doha cu un şef de stat sau de guvern. ”Este timpul ca ţările dezvoltate să îşi respecte angajamentul de a furniza statelor cel mai puţin dezvoltate între 0,15 şi 0,2% din venitul lor naţional brut”, a subliniat Guterres.
Emirul Qatarului, şeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, s-a referit la ”absenţa justiţiei în relaţiile între centrele industriale avansate şi periferiile lumii noastre”, cerând ”o lume nouă mai sigură, mai justă şi mai liberă pentru astăzi şi mâine”.
Dar, deşi la Adunarea Generală a ONU din 2022 a fost adoptat un plan de acţiune, la summitul de la Doha nu este aşteptată nicio contribuţie financiară majoră.
Statele cel mai puţin dezvoltate ar trebui să beneficieze de privilegii comerciale şi de un acces mai simplu la ajutoare şi alte finanţări. Din 1971, numărul acestor state – 24 la început – aproape s-a dublat.
Micul regat Bhutan ar urma să iasă din această categorie în 2023, iar Bangladesh, Laos, Nepal, Angola, Sao Tomé şi Principe şi insulele Solomon până în 2026.
Însă, per ansamblu, ţările sărace au regresat sub efectul crizelor recente: pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, apoi inflaţia preţurilor la produsele alimentare şi la energie.
La o jumătate de secol de la crearea statutului de LDC, ”constatarea este fără echivoc: suntem în afara obiectivelor urmărite în majoritatea domeniilor”, a regretat preşedintele statului Djibouti, Ismael Omar Guelleh.
Începând de sâmbătă, constatările cele mai devastatoare s-au succedat: servicii de bază fără resurse, datorii suverane abisale, rate ale dobânzilor şi logici financiare ”prădătoare”, ţări bogate incapabile să transforme promisiunile în acţiune din cauza divizărilor geopolitice sau chiar a lipsei de voinţă politică.
”Trebuie să evaluăm în mod critic eficacitatea diferitelor noastre planuri şi să luăm măsuri corective”, a insistat preşedintele Guelleh.
”Viziunea limitată, îngustă, debilitantă” care reduce LDC la ţări ce aşteaptă ajutor internaţional trebuie abandonată, a adăugat el, cerând mai ales ”investiţii de mare randament”.
Conferinţa ONU, deschisă oficial duminică după un summit al LDC sâmbătă, va dura până miercuri, 9 martie.