Istoria aviației românești, într-o expoziție de excepție la Brașov, unde s-au pus bazele industriei aeronautice din țara noastră

Aviația românească își prezintă istoria într-o expoziție de excepție la Brașov, acolo unde s-au pus bazele industriei aeronautice din țara noastră. Evoluția aparatelor de zbor, cu primii inventatori și piloți, este recreată cu ajutorul fotografiilor, cărților poștale, timbrelor și machetelor realizate de cluburi și de persoane fizice.

În perioada interbelică, fabrica din Brașov a devenit renumită pentru avionul de vânătoare IAR 80, un produs românesc comparabil ca performanțe cu cele mai moderne avioane de luptă ale vremii, Messerschmitt Bf 109 sau Supermarine Spitfire.

Aparatul, lung de aproape 9 metri și cu o viteză maximă de 550 km la oră, era în acele vremuri, al patrulea cel mai mai rapid avion de vânătoare din lume.

Bombardamentele din al doilea război mondial au distrus fabrica brașoveană. Câțiva angajați au reușit să asigure continuitatea activității.

După război, fabrica a fost naționalizată și profilată pe tractoare. În 1968, producția de aeronave a fost reluată la Ghimbav, prin colaborări cu Franța și Marea Britanie.

În anii 1970-1980, aeroplanele cu și fără motor produse în fabrica brașoveană s-au bucurat de succes internațional.

În 1970, IAR S.A. devine unicul fabricant de elicoptere militare și civile din România. Iar din 1978, a rămas singurul fabricant mondial al versiunii militare a elicopterului Puma.

În prezent, fabrica produce ansamble, subansamble și piese pentru diverși producători din industria aeronautică.

Ministerul Economiei analizează ideea reluării producției de elicoptere de nouă generație.