După proteste masive în Israel care cereau un acord pentru eliberarea celor aproximativ 20 de ostatici israelieni încă în viață, deținuți în Gaza, se pare că Hamas și-a redus cererile privind un schimb de prizonieri pentru ostatici, precum și în ceea ce privește dimensiunea unei „zone tampon de securitate” solicitată de Israel, notează The Guardian.
Potrivit unor detalii relatate despre planul propus, aproximativ jumătate dintre ostaticii rămași în viață, precum și cadavrele celor decedați, ar urma să fie eliberați într-un acord etapizat, în schimbul a aproximativ 150 de palestinieni deținuți în închisorile israeliene, unii condamnați pe viață, pe durata unui armistițiu preconizat de 60 de zile.
Deși Israelul a declarat că nu mai este interesat de un acord parțial, amenințând în schimb cu o nouă ofensivă de amploare pentru capturarea orașului Gaza, detaliile noului acord de încetare a focului îl apropie foarte mult de conturul unui plan propus inițial de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff.
În ciuda respingerii oficiale de către Israel a unui acord parțial, șeful Mossad-ului, David Barnea, a vizitat recent Qatarul, pe fondul speculațiilor că negocierile sunt mai active decât recunoaște oficial Israelul.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului a declarat marți că cea mai recentă propunere de armistițiu în Gaza, acceptată de Hamas, era „aproape identică” cu un plan anterior prezentat de Witkoff. Hamas a oferit „un răspuns foarte pozitiv, și într-adevăr era aproape identic cu ceea ce partea israeliană acceptase anterior”, a spus purtătorul de cuvânt.
Egiptul a declarat luni că, împreună cu Qatarul, au trimis noua propunere către Israel și că „mingea este acum în terenul său”.
Marți, au apărut informații conform cărora oficiali din serviciile de securitate egiptene exercită presiuni puternice asupra Hamas pentru a accepta un compromis care să reducă diferențele față de cererile Israelului privind demilitarizarea Gazei în orice viitor acord de pace, propunând ca armele Hamas să fie depozitate sub custodia Egiptului pentru o perioadă nedezvăluită.
Odată cu acceptarea de către Hamas, atenția se va concentra acum asupra Israelului, care se confruntă cu o presiune internațională tot mai mare pentru a accepta o încetare a focului, pe fondul groazei generate de foametea extinsă din teritoriul palestinian, după ce Israelul a impus un blocaj complet asupra ajutoarelor umanitare la începutul acestui an.
Deși Israelul permite acum intrarea unor provizii în Fâșia Gaza, acestea nu sunt suficiente pentru a preveni foametea generalizată, a avertizat marți Oficiul ONU pentru Drepturile Omului. Purtătorul de cuvânt Thameen al-Kheetan a declarat într-un briefing la Geneva: „În ultimele săptămâni, autoritățile israeliene au permis intrarea unor ajutoare în cantități care rămân cu mult sub ceea ce este necesar pentru a preveni foametea extinsă.”
El a spus că riscul de foamete în Gaza este „un rezultat direct al politicii guvernului israelian de a bloca ajutorul umanitar”. Agenția militară israeliană care coordonează ajutoarele, COGAT, a declarat că Israelul depune „eforturi considerabile” pentru distribuirea ajutoarelor în Gaza, afirmație respinsă de mulți din comunitatea internațională.
Orice perspectivă de încetare a focului este respinsă de aliații de extremă dreapta ai lui Benjamin Netanyahu, care au sugerat din nou că ar putea prăbuși coaliția sa guvernamentală fragilă. Însă amploarea protestelor în favoarea unui acord care să asigure întoarcerea ostaticilor israelieni creează propria dinamică, fiind anunțate mai multe manifestații pentru acest weekend.
Marți, analiștii media israelieni au sugerat că Netanyahu, oscilant și contradictoriu, a trecut brusc de la sprijinirea unui acord parțial pentru armistițiu la respingerea acestuia și va fi obligat să aleagă o direcție, mai ales dacă Casa Albă sprijină termenii armistițiului.
„Doar cu două săptămâni în urmă și-a schimbat radical poziția, trecând de la insistența asupra unui acord parțial la cererea vehementă pentru un acord cuprinzător”, a scris Amos Harel în Haaretz despre Netanyahu, care este căutat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime de război în Gaza. „Ca de obicei, totul este fluid și flexibil: Netanyahu își va schimba argumentele și explicațiile și poate chiar va încuraja în secret opoziția internă, atâta timp cât își permite să evite semnarea unui acord.
„Dacă circumstanțele devin imposibil de gestionat pentru el, fie din cauza unei solicitări din partea lui Trump, fie a unei presiuni publice persistente și severe, acordul va fi semnat, în ciuda riscurilor pe care le implică pentru el.”
Confruntându-se cu reluarea completă a procesului său pentru acuzații de corupție în toamnă, cel mai semnificativ risc pentru Netanyahu este că guvernul său se va prăbuși și va fi obligat să convoace alegeri anticipate.
Într-un editorial din Yedioth Ahronoth, publicație de centru-dreapta, Ben-Dror Yemini a fost la fel de dur cu conducerea lui Netanyahu și cu consecințele respingerii noii propuneri: „Ce urmează? Dacă Israelul spune nu, va cădea în capcana pregătită de Hamas. Pentru că dacă doar discuțiile, și sunt doar discuții, despre cucerirea orașului Gaza au început deja să genereze apeluri tot mai puternice pentru sancțiuni [împotriva Israelului], atunci o incursiune militară în Gaza nu va face decât să provoace o avalanșă și mai puternică”, a scris el.
„Trebuie să avem în vedere că lucrurile pot deveni întotdeauna mai rele. Și dacă o incursiune israeliană în orașul Gaza, însoțită de toate imaginile terifiante de distrugere, devastare și pierderi de vieți, va declanșa această avalanșă, atunci intrarea în Gaza după ce Hamas a spus da planului Witkoff, iar Israelul a refuzat, nu va face decât să înrăutățească avalanșa. Din nou, strategia Hamas se va dovedi a fi mult mai inteligentă decât cea a Israelului.”
Urmărește-ne pe Google News
