Urmăriți LIVE interviurile pentru funcția de procuror general
Cristina Chiriac, actuala șefă a DNA Iasi, a fost prima care s-a prezentat în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Radu Marinescu. Ea este cea care a organizat flagrantul în care a fost prins șeful Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, cu 1,25 milioane de lei. Si tot ea a decis clasarea dosarului în care Maricel Popa, fost șef al CJ Iaşi, era acuzat de abuz în serviciu și alte fapte de corupție. Interviul ei s-a încheiat cu 20 de minute mai devreme decât timpul alocat. Candidata a răspuns foarte scurt la întrebări, inclusiv la cea privind prima decizie pe care ar lua-o ca procuror general.
Ridicarea MCV-ului în privinţa Justiţiei din România a fost unul dintre aspectele criticate de cel de-al doilea candidat intervievat, Bogdan Pîrlog. El este procurorul militar care a deschis dosarul împotriva jandarmilor pentru violențele de la mitingul din 10 august 2018. Si unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai CSM. A fost cercetat disciplinar de mai multe ori de Inspecția Judiciară. Pîrlog crede că o verificare de către organismele europene a sistemului judiciar ar fi de bun augur. Și consideră că Justiţia se află în profundă criză. În cazul său, sesiunea de întrebări a continuat și după cele 90 de minute stabilite inițial.
Tot luni, Marius I. Voineag, actualul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, va susţine interviul pentru ocuparea funcţiei de adjunct al procurorului general al PICCJ.
Bogdan-Ciprian Pîrlog, candidat la funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), a afirmat, luni, că în prezent percepţia magistraţilor este că sistemul se află “într-o profundă criză”, adăugând că degeaba instanţele sunt performante dacă partea de urmărire penală este defectuoasă.
“În acest moment, consider că, alături de o bună parte din corpul magistraţilor, n-am pretenţia că toţi, deşi, într-o formă sau alta, chiar dacă nu suntem de acord cu soluţiile şi cu fondul problemei, cam toată lumea percepe că suntem într-o profundă criză la nivel de sistem. Este (…) unul din cele mai dificile momente pentru a fi magistrat şi cu atât mai mult pentru a avea o funcţie cum este cea pentru care candidez astăzi. Justiţia, aşa cum v-am spus, este o componentă esenţială a statului. Justiţia este unul dintre principalii piloni care a existat, într-o formă sau alta, de la momentul înfiinţării statului. Până la urmă colectivităţile s-au unit în ideea protecţiei colective, dar pentru a funcţiona în această colectivitate au avut nevoie de reguli de convieţuire. Pentru respectarea acelor reguli sau pentru intervenţia comunităţii în momentul încărcării regulilor a apărut această justiţie”, a declarat Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, în cadrul interviului susţinut în faţa Comisiei constituite la Ministerul Justiţiei.
“Sistemul judiciar în ansamblul lui, atât cât este prevăzut în autoritatea judecătorească, incluzând şi componenta de organe de cercetare penală, (…) trebuie să funcţioneze pentru a avea o justiţie eficientă şi o justiţie care să răspundă nevoilor cetăţeanului în mod integrat. Oricare dintre componentele acestea nu funcţionează cum ar trebui să funcţioneze, automat nici sistemul nu poate să performeze. Degeaba avem instanţe performante dacă partea de urmărire penală este defectuoasă. De asemenea, degeaba avem urmărirea penală făcută la standardele necesare dacă în zona instanţelor nu funcţionează şi bineînţeles urmărirea penală nu are cum să funcţioneze în lipsa unei componente de poliţie judiciară”, a spus Pîrlog.
Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a menționat că se înregistrează o „deteriorare semnificiativă” a încrederii cetățenilor în justiției. În opinia ei, această stare este determinată de percepția unei reacții insuficiente sau neconvingătoare în situații de interes public major, deficiențe în comunicare, gestionarea neadecvată a situațiilor de criză.
Chiriac susține că Parchetul General trebuie să devină principala voce a Ministerului Public pe subiecte de interes în societate, prin intervenții prompte, leadership instituțional vizibil, capabil să ofere răspunsuri rapide și credibile în spațiul public, comunicare publică transparentă, profesionistă și echilibrată.
Cristina Chiriac despre cooperarea cu ONG-uri și mass media: Implicarea societății civile în Ministerul Public este esențială pentru creșterea încrederii în Justiție cât și pentru prevenirea de infracțiuni.
În privința combaterii corupției și violenței domestice, Cristina Chiriac este de părere că e necesară implicarea unor ONG prin programe prin care să semnaleze și să prevină aceste tipuri de infracțiuni.
Întrebată care ar fi prima decizie pe care ar lua-o, Cristina Chiriac a spus: „Prima decizie ar fi…este greu. Trebuie să îmi fac un plan cu prioritatea deciziilor.”
Pe 16 februarie, Ministerul Justiţiei anunţa că toţi cei 19 candidaţi care s-au înscris pentru funcţiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au îndeplinit condiţiile necesare, iar prima zi de interviuri va fi pe 23 februarie.
Actualul şef al DNA, Marius Voineag, care candidează la funcţia de adjunct al procurorului general al României, a afirmat, luni, în legătură cu reticenţa procurorilor de a încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, că există manageri de parchete care încă trăiesc în “mirajul” întocmirii mai multor rechizitorii în fiecare an.
Întrebat în cadrul interviului susţinut în faţa Comisiei constituite la Ministerul Justiţiei despre reticenţa procurorilor de a folosi acordul de recunoaştere a vinovăţiei, acesta a răspuns: “Pentru că există manageri de parchete care încă trăiesc în mirajul rechizitoriilor mai multe pe fiecare an şi trăiesc în marja unor statistici. Or, eficienţa actului de justiţie nu ţine de o statistică. Eficienţa actului de justiţie ţine până la urmă de cât de mult ne asumăm să fim eficienţi. Adică, pe de o parte, putem să încercăm să facem rechizitorii la nişte speţe banale, să generăm costuri pentru stat, pentru cetăţeni, în esenţă, să generăm durată mai mare a proceselor, a urmăririi penale şi, la final, să ne mândrim doar cu nişte cifre seci dintr-o statistică. Avem mai multe rechizitorii, mai multe tone la hectar”.
El a adăugat că trebuie dat “mai mult curaj” procurorilor tineri în aşa fel încât aceştia să îşi asume că acest instrument procedural – de justiţie negociată – trebuie utilizat efectiv.
“Chestiunea asta e profundă, antagonică, privind modul în care am gândit în toată cariera şi mi-aş dori foarte mult să reuşim să o translatăm, să le dăm mai mult curaj procurorilor tineri în aşa fel încât să îşi asume că acest instrument procedural, perfect legal, de justiţie negociată, trebuie utilizat efectiv”, a spus Voineag
XXX
Marţi, 24 februarie, vor susţine interviurile candidaţii pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie:
* Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul DNA, delegat în funcţia de procuror-şef adjunct;
* Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
* Tatiana Toader, procuror-şef adjunct al DNA.
Tot marţi, vor susţine interviurile candidaţii pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv:
* Marinela Mincă, procuror-şef al Secţiei judiciare în cadrul DNA;
* Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală;
* Marius-Ionel Ştefan, procuror-şef serviciu în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Piteşti.
XXX
Miercuri, 25 februarie, vor susţine interviurile candidaţii pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi anume:
* Ioana-Bogdana Albani, procuror-şef serviciu în cadrul DIICOT – structura centrală;
* Antonia Diaconu, procuror-şef serviciu în cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Piteşti;
* Alina Albu, procuror-şef al DIICOT;
* Codrin-Horaţiu Miron, procuror-şef serviciu în cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara;
* Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
XXX
Joi, 26 februarie, vor susţine interviurile candidaţii pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv:
* Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara;
* Alex-Florin Florenţa, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
* Claudia-Ionela Curelaru, procuror-şef adjunct al DIICOT;
* Gill-Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
* Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul DIICOT.
Potrivit Ministerului Justiţiei, timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maxim 30 de minute, iar timpul dedicat pentru întrebări şi răspunsuri este de cel mult o oră.
Conform calendarului estimativ, rezultatele selecţiei vor fi publicate la data de 2 martie. Tot atunci, propunerile motivate ale ministrului Justiţiei vor fi înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea emiterii avizului consultativ.
Funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte şi cea de procuror-şef al DNA rămân vacante începând cu data de 31 martie, iar cea de procuror-şef al DIICOT de la 14 aprilie.
Legea prevede că pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul procedurii de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător.
Nu pot fi numiţi procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.
Urmărește-ne pe Google News
