Inteligența artificială intră în spitale. România pregătește cea mai mare bază de date medicale

Tratamente adaptate profilului genetic și stilului de viață al fiecărui român. Este una din ţintele unui amplu proiect de digitalizare, lansat de un consorţiu coordonat de Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. Informații medicale şi genomice anonimizate din peste 30 de spitale vor fi centralizate și analizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Proiectul de 100 de milioane de lei, fonduri europene, va ajuta medicii să pună diagnosticul ultra-rapid şi va oferi pacienților acces uşor la tratamente noi.

România are una dintre cele mai rapide conexiuni la internet din lume, însă spitalele încă nu comunică eficient între ele. Pacienții continuă să își plimbe dosarele medicale pe hârtie, iar lipsa unui sistem digital integrat încetinește atât tratamentul, cât și cercetarea. Un nou proiect își propune să schimbe această situație, folosind inteligența artificială și date medicale anonimizate din zeci de spitale.

Avem o super-viteză de internet, dar sistemele nu comunică între ele. Iar pacienții își plimbă dosarele medicale pe hârtie, incomplete.

Șef lucrări dr. Octavian Andronic – directorul proiectului BioMedLake: „Doar 30% dintre instituțiile publice folosesc sisteme digitale integrate. Lipsa interoperabilității frânează foarte tare impactul real al digitalizării. Frânează foarte mult cercetarea biomedicală și utilizarea tehnologiei în cercetarea medicală.”

Algoritmi bazați pe inteligență artificială vor prelua datele complet anonimizate ale pacienților din peste 30 de spitale, pentru a înțelege mai bine bolile.

Dr. Cristina Berteanu – vicepreședinte PALMED: „Managementul datelor, prin crearea de algoritmi de inteligență artificială, poate oferi o interpretare mai rapidă în imagistică, în anatomie patologică, de exemplu, și o precizie mai mare a tratamentului și a diagnosticului.”

Liliana Maria Mihai – director general CNAS: „Datele nu trebuie să rămână doar statistici. Ele trebuie utilizate pentru a stabili unde trebuie alocate resurse, noi politici de rambursare a serviciilor medicale, cum se evaluează un rezultat medical și unde serviciile nu sunt acordate la timp pacientului.”

După ce va analiza și genomul românilor, tehnologia le va permite medicilor să adapteze și terapiile preluate din alte țări la particularitățile populației din România.

Diana Brâncuș – jurnalist senior TVR: „Mediul înconjurător, poluarea și stilul de viață au un impact major asupra sănătății. Cercetătorii vor să afle cum influențează și răspunsul la tratamente, în cazul românilor.”

Conf. dr. Ștefan Busnatu – cardiolog, prorector UMFCD: „Eu iau aceleași medicamente, dar trăiesc la Dolhasca, mă urc pe deal de trei ori pe zi și reacționez foarte bine. Eu, care le iau și trăiesc în București, fac infarct la 50 de ani.Să personalizăm cât mai mult terapia.

Baza de date va ușura și accesul la studii clinice. O aplicație mobilă îi va anunța rapid pe pacienți dacă pot beneficia de o nouă terapie, care le poate salva viața.

Prof. dr. Viorel Jinga – urolog, rector UMFCD: „Am avut studii clinice în cancerul renal care au salvat, de exemplu, o pacientă cu metastaze. Pacienta ar fi avut un sfârșit letal, dar prin aceste studii a mai trăit încă șapte-opt ani.”

Serviciul de Telecomunicații Speciale va gestiona serverele, care vor fi complet securizate.

Mădălin-Virgil Mihai – director adjunct Serviciul de Telecomunicații Speciale: „STS va asigura inclusiv securizarea comunicațiilor .”

Ecosistemul digital medical trebuie implementat complet în următorii trei ani.