Infractorii și traficanții profită de intrarea României în Schengen. În primele 5 luni ale anului, autoritățile au depistat 706 migranți și 112 călăuze

Intrarea României în spațiul Schengen aduce provocări noi instituțiilor de forță din România. Poliția de Frontieră a fost prima care s-a lovit de noile realități. Principala problema este că grupările criminale și infractorii au învățat repede să profite de avantajele oferite de frontierele deschise. În special cei care se ocupă cu traficul de migranți sau de droguri.

Traficanții de persoane care direcționează migranți către vestul Europei au fost printre primii care au vrut să profite de sistemul Schengen. Au și o metodă preferată. În primele 5 luni ale anului, autoritățile au depistat 706 migranți și 112 călăuze.

Chestor Cornel Laurian Stoica, inspector general al Poliției Române de Frontieră: După intrarea României în Schengen ne întâlnim cu faptul că nu se mai ascund în mijloace. Vin cu firme de sharing, pur și simplu le comandă, se duc după ei în Ruse sau Sofia sau în alte mijloace de transport gen autocar, care, la fel, tranzitează Bulgaria, își iau un bilet, se pun pur și simplu pe scaun și încearcă să ajungă în Vest.

Câți migranți au reușit astfel să ajungă în vestul Europeni – nimeni nu știe. Există însă datele din 2023, când au fost prinși la frontieră aproximativ 15.000 de migranți. La frontierele non-schengen au fost concentrate cele mai multe forțe, iar la cea cu Ucraina sunt cele mai multe infracțiuni.

Infracțiuni la graniţe
frontiera cu Ucraina – 3022 infracțiuni
frontiera cu R.Moldova – 480 infracțiuni
frontiera cu Serbia – 238 infracțiuni
(Sursa: IGPF)

A scăzut în schimb braconajul la Marea Neagră, dar cei de la frontieră spun că e meritul lor, dar ar putea fi vorba și de altceva.

De la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, braconierii piscicoli turci aproape că nu se mai apropie de apele teritoriale ale țării noastre.

Intrarea în spațiul Schengen impune folosirea unor echipamente performante care să compenseze dispariția controalelor clasice la frontieră.

Chestor Cornel Laurian Stoica, inspector general al Poliției Române de Frontieră: S-a investit masiv în capabilități, astfel au apărut 38 de drone, din ce în ce mai multe mașini de termoviziune, mobilitate foarte bună, tot felul de capabilități, inclusiv pe zona de IT.

Reprezentanții sindicatelor spun că mai sunt multe lucruri de făcut inclusiv în portul Constanța, o zonă vulnerabilă.

Mihai Zlat, vicepreședinte SNPPC: Să nu uităm ce înseamnă traficul de droguri și poate din acest motiv trebuie să insistăm mult mai mult pe securizarea cu adevărat a portului Constanța. De peste 15 ani tot s-a făcut pregătire să intrăm în Schengen. Ne-am adaptat din mers, încropim anumite modificări legislative, nici acum nu avem modificată complet legislația pentru a da niște competențe suplimentare Poliției de Frontieră.

Cei de la Poliția de Frontieră mai spun că sistemul SCOMAR amplasat pe malul Marii Negre este în plină modernizare și că va deveni cu adevărat performant. Poate astfel traficanții de droguri nu vor mai fi prinși numai cu ajutorul neașteptat al naturii, așa cum s-a întâmplat în 2019.