Incidentul care a schimbat aviația: „Doamnelor și domnilor, vă vorbește căpitanul: toate cele patru motoare ale avionului s-au oprit”

Acestea au fost cuvintele rostite de căpitanul Eric Moody în timpul celebrului accident al zborului BA 009, din 24 iunie 1982, care au intrat în istoria aviației.

Pe 24 iunie 1982, zborul 009 al British Airways s-a confruntat cu una dintre cele mai înspăimântătoare situații din istoria aviației, petrecute acum 44 de ani.

Cu toate acestea, nu doar accidentul în sine a rămas în istorie, ci și incredibilul sânge rece de care a dat dovadă căpitanul în momentul în care a trebuit să transmită veștile proaste.

Loviți de ”focul Sfântului Elmo”, la 11.000 de metri altitudine

Totul decurgea conform planului în călătoria de la Londra spre Noua Zeelandă.

După o escală la Kuala Lumpur, capitala Malayeziei, uriașul Boeing 747, cu peste 260 de persoane la bord, survola Oceanul Indian la o altitudine de aproximativ 11 kilometri.

Dintr-o dată, după ora 20.30, piloții au început să vadă niște sclipiri ciudate de culoare albă și albastră pe parbriz, un fenomen cunoscut sub numele de focul Sfântului Elmo.

Toate motoarele au cedat în 90 de secunde

„Defecțiune la motorul numărul patru… defecțiune la motorul numărul doi”…

„Motorul trei s-a oprit… S-au oprit toate”, erau cuvintele rostite de inginerul de zbor Barry Townley-Freeman.

Boeingul 747, propulsat de patru motoare Rolls-Royce, devenise un planor. Toate motoarele cedaseră într-un minut și jumătate.

Având nevoie de timp pentru a-și analiza cu calm opțiunile, căpitanul Moody a folosit pilotul automat pentru a pune avionul într-o coborâre ușoară și i-a dat instrucțiuni copilotului să transmită un semnal de urgență.

Un mesaj intrat în istorie

Mulți pasageri nu erau conștienți că ceva nu era în regulă, în timp ce echipajul din cabina de pilotaj încerca frenetic să descopere cauza acestei defecțiuni neașteptate, a scris The Aviation Geek Club.

Totuși, vestea a trebuit să fie anunțată când măștile de oxigen ale pasagerilor au căzut, pe măsură ce avionul își accentua coborârea.

„Bună seara, doamnelor și domnilor. Vă vorbește căpitanul. Avem o mică problemă. Toate cele patru motoare s-au oprit. Facem tot ce ne stă în putință pentru a le repune în funcțiune. Sper că nu sunteți prea îngrijorați.”

Pregătiri pentru amerizare de urgență

În cabina de pilotaj se trăia o atmosferă de tensiune imensă. Colac peste pupăză, masca de oxigen a copilotului s-a rupt, ceea ce l-a obligat pe căpitanul Moody să coboare la o altitudine mai mică, pentru ca să nu se asfixieze colegul său.

Între timp, inginerul de zbor Barry Townley-Freeman a încercat să pornească motoarele de peste 15 ori la rând, dar fără succes.

În fața coastei muntoase a Indoneziei, presupunând că nu vor reuși să ajungă la niciun aeroport din apropiere, căpitanul a luat decizia de a se pregăti pentru o amerizarede urgență, amintește AS.

Un miracol în cădere liberă și aterizare ”în orb”

Cu toate acestea, când se aflau deja la mai puțin de 4.000 de metri deasupra mării, motoarele au pornit din nou ca prin minune.

Deși au recuperat puterea necesară pentru a urca din nou, problemele nu au încetat.

Sticla parbrizului devenise complet opacă, împiedicând piloții să opereze în mod normal.

Au fost nevoiți să aterizeze pe aeroportul din Jakarta complet pe nevăzute, ghidându-se doar după instrumente și instrucțiunile turnului de control, deși, în cele din urmă, aterizarea a fost perfectă.

Motivul din spatele accidentului

Odată ajunși la sol, s-a descoperit că avionul traversase un imens nor de cenușă expulzat de vulcanul Galunggung.

Acele particule minuscule, invizibile pentru radarele meteorologice, s-au lipit de turbine, sufocând și blocând motoarele, și au zgâriat complet parbrizul.

Pe măsură ce coborau la altitudine mai mică, acea cenușă solidificată s-a răcit, a crăpat și a permis motoarelor să respire din nou.

Lecțiile învățate de aviație

De atunci, au fost create sisteme globale de detectare pentru a devia zborurile de orice nor vulcanic.

Tocmai datorită acestor norme de siguranță, câțiva ani mai târziu, în 2010, norul provenit de la celebrul vulcan islandez Eyjafjallajökull a paralizat timp de săptămâni întregi întreg traficul aerian din Europa, pentru a se evita ca un alt avion să sufere aceeași soartă.