Înalta Curte a rămas în pronunțare în recursul lui Călin Georgescu la dosarul anulării alegerilor. Fostul candidat: Ei nu au nicio probă

Procesul în care Călin Georgescu a făcut recurs în dosarul anulării alegerilor prezidenţiale s-a terminat, joi seara, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas în pronunțare. La ieșirea din instanță, fostul candidat la președinție a spus că cei care au anulat alegerile „nu au nicio probă”.

Călin Georgescu a ieșit de la Înalta Curte și a spus: Probe nu există, probatoriu nu există din partea celo care au anulat în mod abuziv voința poporului. După cum știți, decizia nu a fost doar abuzivă, ci faptul că este dovedit că ei nu au avut nicio probă, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis, sau cetățeanul Klaus Iohannis, la ultima sa intervenție publică la Bruxelles, în fața jurnaliștilor, a spus că nu sunt probe. Drepturile omului – dreptul de a alege și de a fi ales – sunt garantate, ele nu pot fi judecate. Când judeci drepturile omului este ca și cum ai încălca orice fel de creație.

Procesul s-a desfășurat pe parcursul a șase ore. Avocații lui Călin Georgescu au mai cerut instanței, pe lângă anularea deciziei BEC de anulare a turlui I al prezidențialelor, și să oblige Guvernul României să emită un calendar de organizare a turului doi al alegerilor anulate. Ei au mai cerut instanței să nu țină cont de decizia CCR de anulare a alegerilor

Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii (Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul General, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii), dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi (USR), solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs.

În motivarea deciziei, Curtea de Apel Bucureşti susţinea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.

De asemenea, instanţa spunea că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).

În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul şi data organizării turului doi al alegerilor.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.

Sursa: Agerpres